Imperator Travel: ”În Bhutan se preferă pungile din ţesături şi ambalajele din sticlă. Este interzisă comercializarea ţigărilor”

.

Cezar Dumitru, deţinătorul site-ului www.imperatortravel.ro, freamătă de emoţie când vorbeşte despre o destinaţie pe care a vizitat-o şi i-a rămas în suflet.
Se dăruieşte călătoriei cu orice ocazie, iar pe blogul său amintirile şi clipele trăite în locuri îndepărtate sunt aşternute cu preţiozitatea unor experienţe unice. Am ales să îl întreb despre Nepal şi regatul Bhutan, ţări pe care le-a cunoscut de curând.  Locuri unde mediul înconjurător şi spiritualitatea sunt mult mai importante decât banii sau bunurile materiale.

Ai avut şansa să ajungi în Nepal, o destinaţie străină pentru români. Spune-mi te rog cum defineşti experienţa trăită acolo, ce ţi-a plăcut sau ce anume nu ţi-a fost pe plac în acest loc?
Nepalul este în mod categoric una din ţările mele favorite. În primul rând, pare o călătorie în timp, zone întregi din Kathmandu, Bhaktapur sau Patan par complet neschimbate din secolul XVIII, în plus, poţi avea experienţe intense, extrem de intense – în aceeaşi zi, poţi savura uimit un răsărit peste Himalaya, sau poţi să asişti la o slujbă budistă sau încinerare hindusă, să faci rafting pe Trisuli într-un peisaj de basm, iar seara să te plimbi pe elefant în Chitwan… Evident, ar fi o zi foarte plină şi lungă, dar vreau săsubliniez diversitatea acestei ţări fascinante…

Numeşti în poveştile de pe blogul tău Bhutan – “Regatul Fericirii”…
Bhutanul este un regat budist care până mai acum un deceniu a trăit închis influenţelor de afară. De secole, budismul a promovat ideea fericirii interioare, negând consumerismul… S-a promovat şi se promovează la greu armonia omului cu natura şi păstrării tradiţiei… Este un loc extrem de frumos – munţi înverziţi, râuri nepoluate, un aer minunat, dar şi clădiri construite armonios, după anumite canoane. Toate clădirile trebuie să urmeze acelaşi tipic arhitectural – albe, cu elemente din lemn, pictate…

Vorbeşte-ne te rog despre tradiţionalismul din Bhutan. Cum trăiesc oamenii acolo?
În ultima perioadă, odată cu deschiderea ţării, au început să apară influenţe din afară. Este vorba de  televiziune şi internet. E drept,  modernizarea are loc, dar tradiţiile continuă – mulţi sunt îmbrăcaţi tradiţional (angajaţii statului sunt obligaţi), oamenii participă la ancestralele ceremoniale budiste, iar meşteşugurile tradiţionale continuă să se afle la loc de cinste… E o combinaţie interesantă de modernism şi tradiţie.

Dar hand-made-ul din Bhutan? Cum e meşteşugul tradiţional ?
Cum ziceam, continuă să fie la loc de cinste şi să fie promovat de monarhii bhutanezi. De altfel în capitală, în Thimphu se află o adevarată universitate de meşteşuguri tradiţionale unde studenţi din tot regatul studiază una dintre cele 13 meşteşuguri tradiţionale recunoscute oficial. producţia de hârtie, sculptura în piatră, fierăria, olăritul, pictatul (mai ales a thangka – celebrele picturi religioase tipice pentru întreaga zonă himalayană), turnarea bronzului, sculptatul în lemn (aici sunt 3 “arte” – producerea de obiecte mici – gen măşti, mobilă, altare, producerea de boluri şi alte obiecte de stocare. Tot aici se învaţă arta construcţiei,  ţesutul (în Bhutan se ţes, probabil, unele dintre cele mai complicate ţesături din toată Asia), producerea de obiecte din aur şi argint, producerea de obiecte din bambus şi cusutul). Aceste 13 meşteşuguri au fost recunoscute ca atare de un rege bhutanez încă din 1680.  Acesta a şi deschis prima şcoală care să pregătească artizanii.

Există un loc din Bhutan care ţi-a placut foarte mult? De ce?
Greu de ales, dar mi-au plăcut mai ales “dzongurile”, acele palate-mănăstire construite în stil tradiţional,  în care se află laolaltă şi mănăstirea budistă a oraşului, cât şi autorităţile locale. Am văzut chiar şi un tribunal într-un astfel de dzong. Am vizitat trei dzonguri. Fiecare reşedinţă de unitate administrativă are unul,  nu pot sa-l aleg pe cel mai frumos. Sunt relativ similare şi foarte frumoase !

Ai spus în povestea ta din Bhutan de pe blog că e un paradis eco. De ce afirmi acest lucru?
Politica de stat a Bhutanului este să promoveze dezvoltarea sustenabila şi ecologia. Până mai acum câţiva ani, erau interzise pungile de plastic şi PET-urile, între timp, au fost admise, dar sunt limitate.  Se preferă pungile din ţesături şi ambalajele din sticlă. Există zone întregi unde nu e voie să intri cu automobilele. În plus, este interzisă comercializarea ţigărilor .

Ce ai mâncat în Bhutan? Meniuri tradiţionale, ceva extravagant, poţi aminti aici te rog şi despre porumbul copt de la marginea drumului…

Numai mâncare locală. Excursiile în Bhutan sunt “all inclusive”, nu poţi să călătoreşti independent. În preţ ai inclusă cazarea, transportul, ghidul, intrările la diverse atracţii şi 3 mâncăruri pe zi. Meniurile de aici sunt influenţate de mâncarea Indiană, dar cu mai puţine condimente, în schimb bhutanezii sunt foarte mândri de orezul lor de culoare roşie, crescut la mare înălţime, despre care se spune că e cel mai bun din lume. Am gustat, nu sunt un connaiseur, dar era cu adevărat bun. Am mâncat însă şi nişte porumb copt făcut la marginea drumului… Gustul e acelaşi ca al porumbului de la noi, dar puteai să-ţi pigmentezi porumbul cu nişte chilly în loc de sare… Asta ca să guşti un porumb copt cu adevărat bhutanez.

Citeşte despre târgurile tradiţionale şi cele vintage din Malta pe www.ecotrend.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton