Gesturi care te trădează

De Oana Dinu pe
Îți rozi unghiile? Te joci cu părul? Îți muști buzele sau obrazul? Aceste gesturi transmit anumite mesaje psihologice, pe care ni le explică psihologul Alex Căciuloiu.

Comportamente ca rosul unghiilor, mușcarea de obrazul interior, ciupirea, tragerea părului uneori până la smulgere, scrâșnirea dinților (bruxism) și altele ca acestea sunt mai mult decât niște gesturi inofensive. Ele duc la lezarea fizică a propriei persoane, iar specialiștii le numesc „comportamentele repetitive cu focus pe corp“. Uneori două sau mai multe dintre aceste gesturi repetitive pot să coexiste.

Deși ajungem să ne facem rău, observăm că nu ne este ușor să scăpăm de aceste gesturi. Asta pentru că ele țin de incapacitatea noastră de a ne controla impulsul, cu alte cuvinte de eșecul de a rezista unei ispite sau de incapacitatea de a opri punerea unui gând în cuvinte. în manualele de specialitate intră în categoria tulburărilor caracterizate prin probleme de autocontrol emoțional și comportamental.

În spatele acestor comportamente neplăcute care ajung să ne cauzeze durere se află un întreg mecanism, care pornește de la impuls, tensiunea în creștere de a acționa, plăcerea de a acționa, scutirea de nevoie și, în final, vinovăția pentru acțiune (etapă care poate să nu apară).

Cum se manifestă aceste gesturi

  •  senzații neliniștitoare de disconfort sau tensiune înainte de impulsul care ne determină să acționăm;
  •  sentimente de ușurare sau chiar plăcere după comportament;
  •  sentimente de rușine, jenă și vină, adesea legate de apariția leziunilor fizice ale pielii, părului, unghiilor;
  •  afectarea țesuturilor implicate în comportamentul repetitive: degete, păr, nas, unghii, cuticule, etc.;
  •  leziuni la nivelul gurii, probleme dentare, abcese și infecții;
  •  în unele cazuri, aceste gesturi pot duce la relații familiale și sociale complicate.

Studiile arată că la copii, în 75% din cazuri, rosul unghiilor este cel mai adesea asociat cu ADHD (tulburare a deficitului de atenție cu hiperactivitate), precum și cu alte tulburări psihologice, inclusiv tulburarea opozițională (36%) și tulburarea de anxietate de separare (21%). De asemenea, acest comportament apare mai frecvent în rândul copiilor și adolescenților cu tulburare obsesiv-compulsivă.

De cele mai multe ori apelăm la astfel de gesturi când ne confruntăm cu o situație stresantă, dar destul de curând acestea ne invadează rutina și le facem în mod inconștient, în timp ce desfășurăm alte activități.

De obicei aceste comportamente încep să se dezvolte în anii adolescenței, când trecem prin noi experiențe și emoții. Ele pot fi văzute ca încercări, care ies de sub control conștient, de a face față stresului, pe care îl percepem prin prisma unor mișcări repetitive, de natură obsesivă.

Este natural și firesc să experimentăm un grad de stres zilnic și totodată este normal ca anxietatea să apară și să manifeste în corpul nostru. în adolescență, stresul schimbărilor fizice și hormonale normale este unul acut, la un nivel mai ridicat decât în trecut. Simțim că pierdem controlul asupra propriului corp, asupra reacțiilor acestuia și astfel suntem predispuși la comportamente care au rolul să reducă stresul și anxietatea resimțite. Astfel, avem senzația că am recăpătat controlul asupra minții și corpului nostru.

Ce sunt comportamentele de automanipulare

Modul și momentul în care alegem să ne atingem corpul au fost studiate de specialiștii în detecția minciunii (și a comportamentului simulat) și au fost denumite comportamente de automanipulare.

În urma studiilor s-a observat că frecvența și intensitatea acestor comportamente cresc atunci când este vorba despre o anxietate puternică. Dacă nu există un motiv explicabil pentru această anxietate, ar putea însemna că se încearcă ascunderea adevărului. Doar că un comportament repetitiv poate proveni dintr-o stare de anxietate crescută din trecut, care nu are legătură cu prezentul sau cu încercarea de disimulare a adevărului, iar testele de detecție a minciunii nu pot stabili asta.

De aceea este nevoie să cunoști o persoană suficient de îndelung timp ca să îți dai seama cum reacționează în mod normal la stres și dacă comportamentele repetitive sunt datorate minciunii, contextului sau trecutului ei.

Aceste comportamente de automanipulare pe fondul anxietății duc la activarea sistemului nervos autonom parasimpatic, iar efectul la nivelul corpului este cel de liniștire, de încetinire a ritmului de respirație, de încetinire a ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale, contractarea pupilelor, etc. Moștenire instinctuală și întărită în primii ani de viață, această modalitate de liniștire este ușor de înțeles dacă ne gândim la un nou-născut care plânge și la mama sa, care îl liniștește atingându-l și mângâindu-l, până când acesta se oprește din plâns, se relaxează și adoarme.

Cum ne influențează perfecționismul

Pe de altă parte, comportamentele repetitive la maturitate pot indica faptul că suntem perfecționiști și de aceea nu ne putem relaxa și nu reușim să îndeplinim o sarcină în ritm normal. în acest mod, suntem predispuși la frustrare, nerăbdare și nemulțumire când nu ne atingem obiectivele. Ajungem, de asemenea, la niveluri mai mari de plictiseală. Prin urmare, stresul, plictiseala și singurătatea pot fi considerate unii dintre factorii determinanți ai acestui gen de comportamente.

Dacă suntem foarte obișnuiți să recunoaștem comportamentele repetitive, ca de exemplu jucatul cu părul, rosul unghiilor sau mișcatul nervos, suntem însă mai puțin atenți la comportamente mult mai subtile, cum ar fi pieptănatul, aranjatul părului, aranjatul feței sau cosmetizarea excesivă, care pot să aibă efectul unui rutine de liniștire a anxietății sau de contracarare a plictiselii.

Impactul gesturilor noastre în societate

Din păcate, adeseori, ceilalți văd într-o persoană cu comportamente repetitive un set de vulnerabilități, slăbiciuni sau chiar o fragilitate psihologică generală. Aceste judecăți generalizate și greșite pot duce la respingerea socială și pot cauza și mai multă anxietate. Cu cât mai multă anxietate simte, cu atât persoana va tinde să aibă o frecvență și o severitate mai ridicată a comportamentelor, astfel pornind un cerc vicios ce îi influențează negativ și progresiv viața socială.

Cei care apelează la stereotipii și judecăți de valoare nu își dau seama că fac asta din cauza propriei anxietăți și dintr-o lipsă resimțită de control asupra situației, motiv pentru care ajung să se simtă vulnerabili. Cu alte cuvinte, cu cât sărim mai repede la o concluzie facilă legată de o persoană cu comportamente repetitive cum ar fi rosul unghiilor, cu atât ne dăm mai puțin timp să analizăm persoana și să înțelegem care sunt experiența și emoțiile pe care le simte aceasta. într-un fel, cu cât îl judecăm pe celălalt mai mult, cu atât ne oprim din a fi empatici sau a înțelege cu adevărat acea persoană și pe noi înșine.

Cu cât înțelegem natura reală a acestor comportamente, cu atât cultura învinovățirii și a rușinii asociate vor putea să facă loc unei culturi a incluziunii, a acceptării și a tratamentelor sănătoase.

Sfaturi practice pentru a ține sub control sau pentru a schimba aceste comportamente repetitive cu focus pe corp

  1. Află mai multe informații despre comportamentul tău și despre gestionarea corectă a acestuia. Odată cu acceptarea realității care include astfel de gesturi, caută să înveți despre acestea și să le înțelegi cauzele. Printre altele, vei afla că acest comportamentul nu este din vina ta și că neputința de a-l opri nu este o reflecție asupra personalității tale.
  2. Încearcă tehnici de calmare, cum ar fi meditația, relaxarea ghidată sau acupresura. Aceste tehnici calmează sistemul nervos și te vor ajuta să-ți conștientizezi mâinile și impulsurile pe care le simți.
  3. Acordă atenție gândurilor și impulsurilor la comportament repetitiv pe care le simți. Este important să rămânem ancorați în prezent și să înțelegem care sunt evenimentele și situațiile care ne stresează și activează nevoia de a apela la aceste gesturi.
  4. Un psihoterapeut poate fi o resursă de încredere în a te ajuta să dai sens acestor impulsuri.
  5.  Completarea regulată a unui jurnal, cu toate momentele în care ai simțit să faci un gest pe care vrei să îl schimbi, te va ajuta să înțelegi mai bine și să găsești alternative sănătoase de exprimare.
  6. Ai grijă de pielea și corpul tău printr-o nouă rutină sănătoasă. O modalitate de a-ți ține mâinile ocupate este să îți canalizezi energia într-un obicei cu efect pozitiv asupra corpului tău și să cauți o rutină benefică, nu dăunătoare.

De Alex-Octavian Căciuloiu, Psihoterapeut experiențialist autonom, practician EMDR-nivel I, cu competențe în psihotraumatologie. Contact: 0723.590.365, www.psihomedeor.ro

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Andreea Antonescu a oferit mai multe detalii despre divorț

Andreea Antonescu a oferit mai multe detalii despre divorț