Decernarea celor mai importante premii din industria cinematografică este un moment emoţionant pentru orice actor. Plânsete, palpitaţii, bâlbâieli, le-am văzut pe toate de-a lungul timpului
…pe scena de la Kodak Theatre din Los Angeles.
Dacă în roluri trebuie să simuleze că plâng, aici stăpânirea emoţiilor este un real exerciţiu de autocontrol şi demnitate pentru actori, ar spune unii, pentru că în realitatea aceştia ajung să reacţioneze ca nişte copii.
Însă Academia americană de Film nu îşi doreşte că telespectatorul să schimbe postul TV pentru că premiatul suspină două minute pe scenă şi mulţumeşte familiei şi avocaţilor pentru trofeu. Aşa că organizatorii s-au gândit să transmită un sfat clar actorilor care îşi vor revendica trofeul, anul acesta, pentru a evita momentele ridicole de pe scenă.
„Fiţi concişi, originali şi sinceri. Aveţi doar 45 de secunde la dispoziţie”, le-a reamintit Sid Ganis, preşedintele Academiei americane de Film. „Şi, foarte important, fără lacrimi”, a spus acesta, „ca să eliminăm singura parte urâtă din spectacol”, a continuat unul dintre producătorii galei de anul acesta.
Şi actriţa de comedie Ellen DeGeneres, prezentatoarea galei Oscar în 2007, a dat câteva sfaturi actorilor.
„Să fim sinceri, nu este pentru că nu am avea timp să ascultăm discursurile lungi, ci pentru că nu avem timp să ascultăm discursuri plictisitoare. Dacă nu aveţi nimic interesant de spus, atunci inventaţi! Nu fiţi stresaţi doar din atâta lucru, pentru că poate că nici măcar nu veţi câştiga!”, a spus actriţa atunci.
Aşadar, la ediţia din acest an, desfăşurată pe 7 martie, nu vom mai avea parte de show-uri sentimentaliste din partea actorilor, dar vom putea asculta în continuare discursuri memorabile, aceasta fiind şi recomandarea organizatorilor.
Unele discursuri sunt lungi pentru că actorii încep să plângă sau devin incoerenţi dacă nu şi-au formulat deja mesajul de acasă. Şi totuşi, discursurile emoţionale şi momentele spontane sunt cele care aduc farmec show-ului.
Iată care sunt cele mai memorabile discursuri ale actorilor care au intrat în istorie de-a lungul timpului, prin eleganţă sau prin accese emoţionale.
Istoria decernării premiilor Oscar nu a fost scutită de-a lungul anilor nici de incidente de-a dreptul ridicole. În 1974, un bărbat a reuşit să patrundă în culise şi a urcat pe scenă dezbrăcat, iar în 1987, comicul Chevy Chase a deschis ceremonia cu „Bună seară, specie de ipocriţi de la Hollywood”, cuvinte care i-au şocat pe cei prezenţi.
Probabil unul dintre cele mai marcante momente din timpul decernării râvnitelor premii îi aparţine marelui actor Marlon Brando. Distins cu un al doilea Oscar în 1973, pentru rolul din filmul lui Francis Ford Coppola, „The Godfather ” („Naşul” – 1972), Brando a refuzat premiul, invocând indiferenţa Hollywood-ului faţă de indienii din Statele Unite.
Gestul sau a fost catalogat că fiind unul ofensator pentru Academia de film şi o dovadă de egolatrie pentru mulţi. În plus, actorul a ales să îşi exprime mesajul trimiţând o femeie de origine indiană.
Un gest inexplicabil în concepţia membrilor Academiei, având în vedere că în 1964 actorul de origine africană Sidney Poitier primise un premiu Oscar.
Distinsă pentru a două oară de către Academia de film, pentru rolul din filmul „Places In The Heart/Locuri în inimă”, în 1985 (primul trofeu pentru rolul din „Norma Rae/Norma Rae” în 1980), actriţa Sally Field a reuşit să uimească publicul prin francheţea şi discursul său… ridicol.
Afişând o atitudine moderată la început, aceasta a declarat în final fără modestie că ştie cât de mult este apreciată de public.
„Nu am avut o înainte, dar mi-am dorit mai mult decât orice să câştig respectul vostru. Prima dată nu am simţit, dar de această data o simt: mă iubiţi şi nu pot să nu observ că chiar mă placeţi. Acum o ştiu: mă iubiţi!”
Un alt discurs memorabil, dar nu pentru amploare lui, a rostit şi cunoscutul actor Joe Pesci în 1990. Nominalizat pentru intrepretarea notabilă din filmul „Goodfellas/Băieţi buni”, actorul susţine cel mai scurt discurs rostit vreodată la decernarea premiilor Oscar.
„A fost doar un privilegiu”, a spus acesta scurt, urmat de un simplu „va mulţumesc”.