Cetatea Făgăraș, una dintre cele mai bogate din țară

De Adina Stanila, pe

Cetatea Făgăraș se poate lăuda azi că are unul dintre cele mai frumoase și bogate muzee din țară. Cândva, Cetatea Făgăraș a fost locuința de suflet a doamnei Stanca, soția voievodului Mihai Viteazu, și are multe povești de spus!

 

Locul pe care se ridică masivă și impunătoare Cetatea Făgăraș a fost din vremuri vechi păzit cu fortificații solide. Ba chiar se spune că este un loc binecuvântat, pentru că oricâte atacuri și războaie au venit asupra lui, niciodată nu a fost distrus. Făgărașul, cu cetatea lui deosebită, a devenit în zilele noastre un loc încărcat de istorie și unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din țară.

Cetatea de scaun a lui Mihai Viteazul

Încă de la începutul anilor 1200, izvoarele istorice arată că Făgărașul era bine păzit de localnici, aflându-se la mijloc de drum între Brașov și Sibiu și vecin cu Țara Românească, pentru care a fost un aliat de preț.

Construcția cetății de piatră a început în anul 1310, pe când domnitorii moldoveni și munteni ridicau noi fortificații solide în calea incursiunilor tătare și otomane. În anul 1526, voievodul Transilvaniei Ștefan Mailat a întărit Cetatea Făgăraș, i-a sporit zidurile și sistemele de apărare și a construit noi locuințe solide la interior. În anul 1599, cetatea ajunge în posesia lui Mihai Viteazul, care devine apoi principe de Transilvania și își aduce aici familia și tezaurul.

Cetatea Făgăraș era deja o cetate robustă și sigură, iar Mihai Viteazul va aduce noi îmbunătățiri, tranformând-o într-o adevărată cetate de scaun. Aici aveau loc întruniri politice de rang înalt, aici erau primiți solii pașei de la Istanbul sau ai regelui Ungariei și tot aici doamna Stanca organiza baluri și chermeze pentru a susține legăturile dintre marile familii de boieri.

Cetatea Făgăraș, capitala Transilvaniei

Cetatea Făgăraș, una dintre cele mai bogate din țară

În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit aici în 11 rânduri.

În 1630 șanțul de apărare care înconjoară cetatea a fost lărgit și legat printr-un canal secret de râul Olt. Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivnițele au fost reamenajate în temnițe unde erau închiși iobagii care se revoltau.

În anul 1657 principesa Zsuzsanna Lorántffy (soția principelui Gheorghe Rákóczi I), stăpână a Cetății Făgărașului, a înființat prima școală cu predarea în limba română, la care putea merge copii din diverse clase sociale.

De la epoca de glorie a lui Mihai Viteazul, la închisoare comunistă

Cetatea Făgăraș, una dintre cele mai bogate din țară

bustul Doamnei Stanca din Făgăraș

După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă. Începând din anul 1699 ea a fost transformată în  închisoare militară și apoi a fost lăsată pradă timpului, ajungând o ruină la începuturile anilor 1900, când este vizitată de Nicolae Iorga.

Tot drept închisoare le servește și autorităților comuniste care închid aici dizidenții, intelectualii, preoții și deținuții politici din Țara Făgărașului.

Beciurile cetății au adunat multe orori și povești dramatice, aici fiind torturați și omorâți sute de români care au încercat să își recapete demnitatea și libertatea.

Muzeul ”Valer Literat” din Cetatea Făgăraș

Cetatea robustă din orașul Făgăraș nu impresionează doar prin zidurile ei masive și prin rezistența de care a dat dovadă de-a lungul veacurilor. Muzeul amenajat în interiorul cetății are multe de povestit turistului care trece pe îndelete prin cele 30 de săli.

Muzeul a luat ființă în 1923 la inițiativa profesorului Valer Literat care a colecționat o adevărată comoară cu piese reprezentative pentru Țara Făgărașului, pentru folclorul, arta populară, meșteșugurile și tradițiile acestei zone.

Muzeul din Cetatea Făgăraș poartă numele azi de Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” și cuprinde un număr de 20 de colecţii, precum cele de: arheologie, arme, numismatică, cahle, carte veche, documente, lapidarium, glăjărie, artă decorativă şi plastică, ceramică populară, port popular, ţesături, obiceiuri, icoane pe sticlă, arta lemnului și meşteşuguri.

Expoziţia de bază reprezintă evoluţia civilizaţiei Ţării Făgăraşului într-o înşiruire de momente şi evenimente semnificative. În funcţie de conţinutul patrimoniului său, expoziţia de bază a fost structurată pe trei secţiuni: istoria Ţării Făgăraşului (de la epoca bronzului până la 1 Decembrie 1918), etnografia zonei (ceramică, ţesături, port popular, interior ţărănesc, icoane etc.) şi artă plastică şi decorativă.

Ce mai poți vizita în Făgăraș și în împrejurimi

O vizită completă la Cetatea Făgăraș poate să dureze minimum 3 ore, dar mai ai timp în aceeași zi să explorezi și alte obiective turistice din zonă:

Biserica Sfântul Nicolae, construită de Constantin Brâncoveanu, aflată pe str. Tudor Vladimirescu la nr. 6. Biserica a fost renovată în 1921-1922 și este declarată monument de arhitectură.

Biserica Reformata din Făgăraș construita în 1712. La interior are un amvon cu o frumoasă decorație sculptată în piatră și o orgă veche.

Mănăstirea franciscanilor și biserica romano-catolică, aflate pe strada Vasile Alecsandri, numărul 1, unde se găsesc două ceasuri solare inedite, care indică ora de la 8.00 până la 15.00.

Din Făgăraș, poți face scurte excursii cu mașina către Stațiunea climaterică Sâmbăta și mănăstirea Sâmbăta, sau la complexul rupestru de la Șinca Veche.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro