Mărturiile unei românce trecute prin “iadul” din China: „Nu este doar o răceală sau o invenție!”

De Raluca Vițu pe

Corina Albota, o fostă jurnalistă din județul  Mureș, stabilită de câțiva ani în China, Suzhou, provincia Jiangsu a povestit pe rețelele de socializare experiența trăită în ultimele 6 săptămâni, in contextul pandemiei de coronavirus.

Tânăra trăiește într-un oraș cu aproximativ 11 milioane de locuitori, unde au existat 87 de cazuri de persoane infectate cu coronavirus care, acum, s-au vindecat. În provincia Jiangsu au fost 631 de cazuri, vindecate și ele în prezent. Se pare că de o lună, nu au mai existat cazuri noi de îmbolnăvire cu Covid-19.

Corina poveștește că deși izolarea în case nu era obligatorie, ci doar recomandată, nimeni nu a luat în derâdere sfaturile autorităților și toată lumea s-a supus restricțiilor.

Citeşte şi: Statistici: Tinerii adulți ar fi mai predispuși infectării cu coronavirus

“Nu am fost forţaţi să stăm în casă, am fost sfătuiţi să o facem. Şi am respectat recomandarea, pentru că aici există o încredere destul de mare din partea chinezilor faţă de autorităţi. Probabil şi pentru că nu se ştiau multe despre Covid19, cel care pe atunci nici nu avea un nume. Restricţii au existat, bineînţeles. La noi în rezidenţa de apartamente o singură poartă de acces a fost lăsată deschisă, monitorizată atent. Doar cei care locuiesc au voie să intre (inclusiv astăzi), între 6 a.m. si miezul nopţii. La ieşire primeşti un bilet de hârtie cu data, la intrare îl predai şi ţi se ia temperatura. Ce se întâmplă dacă nu respecţii regulile rezidenţei? Nu ştim, nu am considerat că trebuie să luăm în râs eforturile angajaţilor şi voluntarilor. Uşile blocurilor se curăţă de câteva ori pe zi, femeia de serviciu foloseşte mai mult clor (îl miroşi dimineaţa)”, a scris tânăra în postarea făcută pe pagina sa de Facebook.

Ieșirile erau limitate, iar alimentele erau livrate la poarta rezidenței, astfel încât să nu existe pericolul răspândirii coronavirusului.

“În primele două săptămâni am ieşit în fiecare zi să plimbăm căţeii în rezidenţă, un complex mare cu multe spaţii verzi. Am ales ore mai nepotrivite pentru localnici, de exemplu,  la prânz şi spre miezul nopţii. În rest, la poarta rezidenţei să luăm livrările (supermarket sau restaurante) şi la magazin dacă a fost nevoie”, a mărturisit Corina, continuând, apoi, cu dezvăluiri legate de momentul când lucrurile au scăpat de sub control.

Situația a explodat pe 25 ianuarie

“Ce a fost diferit în China a fost perioada în care situaţia a explodat. Pe 25 ianuarie, chinezii sărbătoreau Anul Nou Chinezesc, un fel de Crăciun și Anul Nou împreună. Singura dată pe an când cam totul se închide. Atunci, toți muncitorii de la oraşe merg la sate pentru că se sărbătoreşte în familie, acasă. Ca expat, cel mai bine este să găseşti o destinaţie de vacanţă pentru 1 sau 2 saptămâni. Din motive personale sunt şi expaţi care rămân în China în această perioadă, bineînţeles. A fost şi cazul nostru. Ne aşteptam la o săptămână foarte liniştită, într-un oraş pustiu, cu unele magazine închise pentru câteva zile, idem restaurantele. Aveam deci provizii pentru câteva zile. Livrările de pe cea mai mare platformă B2C, Taobao (aliexpress), urmau să fie sistate două săptămâni. Deci, când Wuhan a intrat în carantină, pe 23 ianuarie, aproape toată ţara era gata să intre în vacanţă. La noi în regiune cinematografele, barurile şi unele restaurante au fost închise pe 25 februarie. Dar multe erau deja închise: fabrici, firme, coafor, restaurante, iar şcolile de la jumătatea lunii ianuarie”, a mai spus femeia.

Citeşte şi: Studiu: Care sunt grupele de sânge mai predispuse infectării cu coronavirus

Cât timp a stat în izolare, Corinei Albota nu i-a lipsit mai nimic, din punct de vedere alimentar, sistemul de livrare din China fiind mult peste cel din Europa. Dar nu aveau măști.

“N-a lipsit mai nimic din punctul de vedere al alimentației. Auchan şi altele asemenea au fost deschise. Şi pieţele de legume. Livrarea la domiciliu aici este la un nivel mult superior faţă de orice asemănător din Europa. Livrările se fac de obicei la uşă, acum livratorii nu au mai avut voie, aşa că a trebuit să le lase la poarta rezidenţei, de unde am mers să le luăm. Ne-au lipsit măştile, dar am avut noroc să comand pe 24 ianuarie câteva, iar în jur de 10 februarie nişte prieteni cu suflet mare s au întors din Thailanda şi Germania şi ne-au adus. Ca dezinfectant, am avut o sticlă de 1 litru de spirt în casă şi am pus în sticluţe de 100 de ml călătorie”, a mai mărturisit tânăra.

Măsurile de protecție pe care le-a luat Corina Albota au fost izolarea la domiciliu și purtatul măștii și a mănușilor.

„Nu am ieşit mai mult decât a fost nevoie şi când am făcut-o a fost departe de alţii. Am purtat mască mereu, începând cu 23 ianuarie. De cele mai multe ori chirugicală (mai uşor de respirat pentru mine). Purtatul măştii este încă obligatoriu azi şi mă bucură foarte mult acest lucru. Am fost informaţi cât de uşor se poate transfera pe haine aşa că am purtat mânuşi de iarnă (nu am avut chirurgicale) pe care le-am spălat des. Hainele de ieşit afară au fost izolate sau spălate direct. Gecile erau puse mereu la soare, pe balcon. Am spălat căţeii pe lăbuţe şi pe bot. Am ascultat toate cerinţele autorităţilor şi am făcut întocmai”, povestește Corina.

Marea dezamăgire a Corinei a fost legată de atitudinea celor care nu cunosc prea multe despre China.

Citeşte şi: O femeie cu coronavirus dezvăluie ce simți dacă ești infectat

“M-a dezamăgit atitudinea multora care nu ştiu nimic despre China, dar şi-au dat cu părerea într-un mod cât mai jignitor despre acest popor. De la vorbe („merită să moară chinezii ăia, care mănâncă câini koala lileci”) până la gesturi violente contra asiaticilor în lumea „civilizată”. Cred că nimeni nu doreşte moartea a peste 3.000 de oameni, durerea famiilor lor, chinul unor doctori, care au şi murit în acelaşi spitale unde au lucrat. Foarte puţine apeluri şi gesturi precum #prayforchina, #prayforwuhan.

Modul în care restul lumii a tratat cu dublu standard situaţia din China. Media, care o speria pe mama cu oraşele de zombies din China, unde drepturile omului sunt încălcate cu o carantina. Asta în timp ce în Italia carantina este considerată o măsură de responsabilitate civică. Asistentele din China cu faţa tăiată de elasticul măştii după ture interminabile şi asistentele din Italia, în aceeaşi situaţie, la o lună distanţă, dar tratate diferit de media europeană. Cei care iau în râs şi astăzi situaţia şi pun în pericol viaţa altora.

Autorităţile europene (vestice în general) care au recomandat iresponsabil nepurtarea măştilor ca să ascundă faptul că nu au stocuri. Normal că nu te poţi baza doar pe o mască, dar să spui că nu ajută deloc este inconştien”, a mai spus femeia.

Citeşte şi: Pe ce suprafețe rezistă coronavirusul cel mai mult

Lucrurile mărunte și sprijinul familiei și al prietenilor care-i trimiteau frecvent mesaje pozitive, de susținere, au făcut-o să reziste și să treacă peste tot mai ușor.  Corina și-a încheiat povestea cu un sfat pentru cei care nu cred în efectele dezastruoase pe care le poate provoca virusul:

„Pentru cei care au dubii, pe care cei mai mulţi de 6.000 de morţi nu i-au convins. Nu există o ţară pe această planetă mai motivată să domine economia şi să facă bani decât China. Şi dacă o ţară ca asta a pus economia pe pauză şi a cheltuit şi cheltuie milioane şi milioane pentru a opri acest virus, atunci nu este doar o răceală, o invenţie.”

sursa foto – 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro