Înălțarea Domnului 2025 – tradiții și obiceiuri

.

Înălțarea Domnului este sărbătoarea care încheie seria de sărbători creștine dedicate Paștelui și Învierii Domnului. Înălțarea Domnului 2025 este sărbătorită la 40 de zile după Duminica Învierii și este întâmpinată de credincioși cu numeroase tradiții frumoase, care cinstesc promisiunea lui Dumnezeu într-o viață veșnică în ceruri.  

Învierea și Înălțarea Domnului Iisus Hristos la ceruri sunt stâlpii credinței creștine, promisiunea lui Dumnezeu pentru credincioșii care se roagă pentru mântuire și viață veșnică. Cele două mari sărbători creștine au date diferite de la un la altul, deoarece ele sunt legate de sărbătoarea Paștelui.

Înălțarea Domnului 2025, cunoscută în popor drept Ispasul, este sărbătorită pe data de 29 mai, la 40 de zile după Duminica Paștelui, când s-a petrecut Învierea Domnului.

Conform învățăturilor creștine, Învierea s-a petrecut în mare taină, în cursul nopții, fără ca nimeni să vadă cu adevărat miracolul. Dar Înălțarea Domnului la ceruri s-a petrecut în miezul zilei, în prezența apostolilor și a credincioșilor din Ierusalim.

Hristos s-a ridicat din morți și a umblat printre oameni, alături de apostolii Săi, pentru a le întări credința în miracolul învierii promis fiecărui creștin. Dacă Învierea Sa a fost primită cu îndoială, Înălțarea Domnului s-a petrecut în prezența apostolilor și a îngerilor trimiși de Dumnezeu. Iar momentul a fost înconjurat de o lumină dumnezeiască și de bucuria miracolului împlinit.

Înălțarea Domnului, sărbătorită încă de la începuturile creștinismului

Înălțarea Domnului 2025 - tradiții și obiceiuri

În primele secole de creștinism, Înălțarea lui Iisus la ceruri era sărbătorită de Rusalii, odată cu Pogorârea Duhului Sfânt, adică la 50 de zile de la Paști. Oamenii confundau cele două sărbători datorită faptului că Dumnezeu și-a trimis îngerii să lumineze calea Fiului Său și să le vestească apostolilor a doua venire a lui Mesia.

Spre sfârșitul secolului al IV-lea, conform sinoadelor bisericii, s-a stabilit ca Înălțarea să fie sărbătorită la 40 de zile după Paști și astfel să aibă propria dată în calendar, separată de Rusalii.

Biserica spune că orice suflet de creștin ajunge la judecata lui Dumnezeu la 40 de zile de la moarte. Atunci i se arată faptele lui bune și cele rele și se roagă pentru mila Domnului. În popor se mai spune că, la 40 de zile de la moarte, sufletul se întoarce pentru ultima dată în casa în care a trăit pentru a-și lua rămas bun de la viața lui pământească.

Pe de altă parte, anumite tradiții și învățături din primele secole de creștinism susțineau că ridicarea lui Iisus Hristos la ceruri a avut loc la 40 de zile de la Învierea sa, și nu la 50 de zile. Astfel că, de-a lungul secolelor, a rămas o sărbătoare deosebit de importantă care se sărbătorește la 40 de zile de la Paști, așadar data ei variază în fiecare an, în funcție de data Paștelui.

Ce semnificație are sărbătoarea Înălțării

Așa cum spun evangheliile, Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri în văzul tuturor, pe Muntele Măslinilor, în apropiere de zidurile Ierusalimului. Îngerii au fost trimiși de Dumnezeu în mare cinstire față de Fiul Său și le-au vorbit apostolilor despre a doua venire a lui Iisus pe pământ.

Din Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul și-a ridicat mâinile asupra apostolilor, binecuvântându-i pe ucenici. Pe când îi binecuvânta, El S-a înălțat la cer (Luca 24, 51) și un nor L-a făcut nevăzut.

Adeseori, în Vechiul Testament, Dumnezeu le-a vorbit oamenilor acoperit de un nor, astfel încât nimeni, niciodată nu i-a putut vedea chipul. Norul este folosit pentru a revela prezența Divinității, dar și pentru a o ascunde, deoarece un credincios adevărat nu are nevoie să vadă chipul lui Dumnezeu pentru a crede în El.

Înălțarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veșnicie. Hristos prin Înălțarea Sa nu arată doar unde trebuie să ajungă omul, ci se face cale și putere, pentru ca omul să aibă puterea să se arate în fața lui Dumnezeu.  

Înălțarea Domnului 2025, transfigurarea Mântuitorului

Pe data de 29 mai 2025, când sărbătorium Înălțarea Domnului în acest an, sărbătorim totodată transfigurarea completă a Mântuitorului din om muritor în ființă divină și dovada că omul va trăi cu spiritul și cu sufletul în Împărăția lui Dumnezeu, chiar dacă trupul său este pieritor.

Din Biblie, aflăm că Iisus a ridicat mâinile și i-a binecuvântat pe toți cei care îl urmau și apoi s-a înălțat într-un nor spre ceruri. Doi îngeri au stat la stânga și la dreapta Sa și le-au vorbit apostolilor despre a doua venire a lui Iisus pe pământ, pentru a le ușura durerea despărțirii.

Câteva secole mai târziu, multe icoane au fost pictate cu a doua venire a lui Iisus, întărindu-le oamenilor credința că Hristos a rămas pe vecie alături de sufletele noastre și că ne veghează de la dreapta Tatălui.

Înălțarea Domnului 2025 este sărbătorită în toată lumea creștină cu slujbe și ritualuri religioase deosebite. Cu prilejul acestei sărbători, ne aducem aminte că Împărăteasa Elena a Bizanțului a ridicat o biserică pe Muntele Măslinilor, pe locul în care Iisus s-a despărțit de ucenicii Săi. Biserica împărătesei nu a rezistat timpului, dar sărbătoarea Înălțării a rămas una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății.

Tradiții creștine păstrate de Înălțare

rusaliile-in-2024-biserica-si-lumanari

Gospodinele pregătesc pentru ultima dată în acest an ouă roșii, precum și pască, bucatele ritualice de Paște. Fiecare femeie pune în coș ouă roșii, pască, o felie de cozonac, o bucată de friptură și un pahar de vin roșu, alături de o lumânare. Cu aceste bucate merge la biserică, la slujba de Înălțare, unde bucatele sunt stropite cu agheasmă. După slujbă, bucatele sunt puse pe masă, acasă, unde se reunește întreaga familie pentru a sărbători Înălțarea Domnului.

Creștinii se salută în biserică sau pe stradă cu urarea „Hristos s-a înălțat!”, la care se răspunde cu urarea „Adevărat s-a înălțat!”

În vechime, românii aveau obiceiul de a sta la masă împreună, de Înălțare, ca și în Duminica Paștelui. Masa în familie era sfântă și binecuvântată de Dumnezeu prin bucatele sfințite și prin lumânarea care era aprinsă pe masă. După această zi, nu se mai mănâncă ouă roșii sau pască, până la Paștele viitor.

În bisericile de pe tot întinsul țării sunt pomeniți eroii căzuți pe câmpurile de luptă, ca urmare a unei hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin care se stabilea ca ziua Înălţării Domnului să fie considerată Ziua Eroilor. Iar familiile care pierduseră pe cineva drag în război aveau grijă ca, înainte de Înălțare, să îi curețe mormântul și să aducă flori și lumânări după ce participau la slujba din biserică.

Pentru sufletele celor trecuți dincolo, se fac pomeni din care este bine să nu lipsească bucatele tradiționale, dar nici ceapa verde sau vinul și țuica. Despre cei care au murit în perioada dintre Paște și Înălțare se crede că li se iartă păcatele și că ajung în Împărăția Domnului, oricât de împovărat le-ar fi fost sufletul cu păcate.

Înălțarea Domnului 2025. Tradiții și obiceiuri păstrate și azi

Ziua de 29 mai, când sărbătorim Înălțarea Domnului 2025, pică într-o zi de joi, o zi lucrătoare. Dar Înălțarea Domnului este sărbătoare mare, cu cruce roșie, astfel că nu se spală, nu se face curat și nu se fac treburi în gospodărie.

Oamenii au și în zilele noastre respect pentru această mare sărbătoare și se abțin de la treburi. Mai mult decât atât, se spune că Înălțarea trebuie să fie o sărbătoare a păcii și a iubirii, nimeni nu trebuie să se certe, să se poarte urât cu cei din jur, să înjure, să lovească sau să bârfească pe cineva. Toate acestea sunt păcate grele de care trebuie să ne ferim în orice zi, mai cu seamă în zilele de mare sărbătoare.

În popor, Înălțarea Domnului poartă numele de Ispas, cuvânt care vine din limba slavonă în care erau scrise la începuturi Biblia și cărțile bisericești pe meleagurile noastre. În slavonă, termenul Supasu înseamnă Mântuitor, așadar Ispasul este de fapt Mântuitorul nostru căruia ne închinăm pe data de 29 mai.

Dar în poveștile și legendele noastre creștine, Ispasul a căpătat figura unui cioban cinstit și bun care a fost martor al Înălțării Domnului la ceruri. El a dus vestea în popor și se spune că ciobanul a povestit cum Iisus era încins la mijloc cu frunze de nuc, iar îngerii au coborât asupra lui purtând în mâini flori și frunze de nuc. Din aceste povești, s-a păstrat obiceiul ca oamenii să poarte la brâu frunze de nuc la Înălțare, pentru a fi sănătoși tot anul și plini de putere.

În unele zone ale țării, oamenii se mai bat cu frunze de leuștean frumos mirositor pentru a fi sănătoși. De asemenea, bat și vitele cu leuștean să se îngrașe și să fie sănătoase. Tot leuștean este pus la ferestre pentru protecția casei.

Mai mult, de Înălțare, gospodarii sfinţesc plantele de leac pe care le vor folosi tot timpul anului, stropindu-le cu agheasmă adusă de la biserică.

Femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.

În Ardeal, Ispasul mai este numit și Joia Iepelor, deoarece în această zi românii creștinii își împrumutau caii ungurilor catolici. Românii nu lucrau la câmp, de Ispas, dar catolicii țineau Înălțarea Domnului în zile diferite și împrumutau caii pentru muncile agricole. Potrivit calendarului, doar o dată la 4 sau 7 ani se sărbătoreau împreună Paștele și Înălțarea Domnului, iar caii aveau și ei răgazul lor de odihnă.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton