Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena

Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți pe data de 21 mai și reprezintă una dintre cele mai mari sărbători creștine, trecută în calendar cu o cruce roșie. Iată ce români se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena și ce semnifică numele pe care le poartă în cinstea celor doi mari împărați ai Bizanțului.

Numeroși români poartă numele Constatin sau Elena, nume care se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena. Lor le putem transmite ”La mulți ani” și mesaje cu felicitări și urări de viață lungă pe data de 21 mai.

Ziua Sf. Constantin și Elena este cea mai mare sărbătoare creștină fixă din luna mai. Ea este urmată de o altă mare sărbătoare cu cruce roșie, cunoscută drept A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul, pe data de 25 mai.

Ce semnifică numele Constantin și Elena

Aproape un milion de români poartă numele Constantin și nume derivate din acesta, masculine sau feminine.

Îndrăgitul artist și iubitul lui n-au mai ținut cont de nimic și s-au sărutat în văzul lumii, pe stradă! Avem imaginile! „A fi iubit de cineva este un cadou”

Recomandarea zilei

Numele Constantin își are originile din grecescul „Konstantinos” si latinescul „Constantinus”, acestea fiind derivate din cuvântul latin „constans”, care înseamnă „constant, statornic, stabil”.

Numele Constantin era și a rămas deosebit de popular în Grecia, dar era purtat deopotrivă de numeroși cetățeni romani sau supuși ai Imperiului Roman.

Dana Năstase, surprinsă recent într-o ipostază care a stârnit reacții peste reacții. S-a fotografiat într-o ținută casual alături de soțul ei, iar imaginea s-a viralizat. Cine mai apare în poza de colecție

Recomandarea zilei

Numele Constantin a fost purtat și de unul dintre cei mai mari voievozi români, și anume de Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești, unul dintre cei mai mari ctitori de biserici și mănăstiri.

Numele Elena este și el deosebit de popular în țările creștine și peste tot unde a pătruns civilizația romană. Numele Elena este preferat în continuare de români și peste 700.000 de femei din România poartă acest nume.

La origine, prenumele Elena provine din limba greacă (Ἑλένη, cu caractere latine Elene, Helene) și înseamnă în traducere liberă „cea solară, cea strălucită, cea luminoasă” (de la Helios – Soare). O variantă românească des folosită în secolele trecute era Ileana.

Nu întâmplător pe frumoasa frumoaselor din basmele românești o cheamă Ileana Cosânzeana, nume care denotă o frumusețe strălucitoare, cu alte cuvinte o rază de soare.

Azi predomină în certificatele de naștere numele Elena, iar Ileana a rămas mai mult în povești.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Constantin

Cele mai multe nume care provin din numele Constantin sunt nume masculine. Pe data de 21 mai, în fiecare an, este bine să le spunem ”La mulți ani” bărbaților care poartă numele de:

• Constantin
• Costea
• Costel
• Costache;
• Costin;
• Codin;
• Costandin
• Dinu
• Tinu
• Costeluș
• Costică
• Ticu
• Titi
• Titel
• Tinel
• Dinicu
• Dinică

Numele Constantin a căpătat și variante feminine, folosite mai ales în secolele trecute:

• Constantina
• Constanța
• Tanța
• Tănțica
• Tina
• Tinca
• Dina
• Dinica
• Tanți
• Constandina.

Peste un milion de români poartă numele Constantin sau Constantina și derivate ale acestora. Sunt nume cu o sonoritate puternică, care denotă o personalitate bine conturată, hotărâtă, conservatoare, luptătoare și cinstită.

Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Elena

Elena este un nume deosebit de popular, nobil și melodios, purtat de peste 700.000 de românce. De la numele Elena au apărut numeroase derivate folosite adesea drept nume de botez sau nume de alint:

• Elena;
• Elina;
• Eleni;
• Elenca;
• Ela;
• Eli;
• Eleonora;
• Helena;
• Helene,
• Helenca;
• Heleni;
• Helinca;
• Ilina;
• Ilinca;
• Ileana;
• Ilenuța;
• Ilenuș;
• Ilinuța;
• Leana;
• Lenuța;
• Lenuș;
• Leanca;
• Lena;
• Leni;
• Lina;
• Nora;
• Nuța;
• Nuți;
• Nuțica.

Prenumele Elena este un nume nobil, melodios, care se potrivește unei personalități deschise, generoase și cuvioase. Se spune despre femeile botezate cu numele Elena că sunt binecuvântate cu lumină cerească și au parte de un destin norocos.

Cine a fost Împăratul Constantin cel Mare

Împăratul Constantin cel Mare, fiu al lui Constantiu I, a devenit împărat roman între anii 306 și 337. Tatăl său era păgân și se închina Zeului Soare, Sol Invictus, iar fiul său, Constantin a fost și el păgân întreaga viață, adoptând religia creștină abia în ultimele săptămâni înainte să moară.

Constantin a urcat pe scaunul puterii într-o vreme în care Imperiul Roman era dominat de războaie interne, haos și crize politice majore. Împăratul Dioclețian încercase să stabilizeze Imperiul care se clătina grav, împărțindu-l în patru mari regiuni, fiecare cu propriul lider. Tatăl lui Constantin a fost unul dintre cei patru lideri, generalul roman Constantius Chlorus. Constantin s-a născut în orașul Naissus, azi Nis din Serbia, și a fost școlit la curtea lui Diocletian în arta politicii și a războiului. După moartea tatălui său, el a preluat puterea regiunii pe care o administra Constantius Chlorus și a purtat mai multe războaie cu diverși pretendenți la tronul Romei. Lupta pentru putere s-a întins pe mai mulți ani, până la Bătălia de la Podul Milvius din 312, în urma căreia Constantin l-a învins pe Maxentiu și s-a proclamat Împărat al întregului Imperiu Roman.

Legenda spune că, înainte de bătălia decisivă, ar fi avut o viziune și a văzut semnul crucii pe cer. El le-a cerut soldaților să își deseneze semnul crucii pe scuturi, ceea ce se pare că le-a asigurat victoria. Ajungând la putere, Constantin cel Mare a devenit tot mai îngăduitor cu religia creștină, a început să sprijine financiar biserica și le-a redat creștinilor proprietățile sechestrate.

El a continuat cu o serie de reforme politice, administrative și fiscale care i-au permis să revigoreze întregul imperiu. Dar, pentru a-și consolida poziția, a mutat centrul puterii de la Roma în Bizanț. A construit orașul din temelii și l-a rebotezat după numele său – Constantinopole (Istanbulul de azi).

Constantin cel Mare a dat Edictul de la Milano din 313 prin care a creștinismul devenea religie legală în Imperiul Roman alături de celelalte religii și a sprijinit construcția de biserici creștine în Constantinopole. El s-a botezat întru creștinism în ultimele săptămâni de viață, după o suferință grea, sperând ca botezul să îi salveze viața. După botez a purtat doar haine albe, până la moartea sa, care avea să survină în scurt timp, în luna mai 337. De aceea, Sfinții Constantin și Elena sunt azi prăznuiți pe data de 21 mai.

Cine a fost Împărăteasa Elena

Informațiile despre mama lui Constantin cel Mare, Helena, sunt neclare și contradictorii. Cert este că Elena a fost o femeie de condiție umilă, care l-a fermecat pe generalul roman Constantiu Chlorus prin frumusețea ei deosebită și prin caracterul foarte deschis și cinstit. Ea purta numele din naștere Flavia Iulia Helena.

Unele surse istorice spun că Elena s-ar fi născut într-o familie creștină, altele susțin că s-a creștinat în a doua parte a vieții. Nu se cunosc prea multe lucruri despre viața ei, dar se știe că în ultimii ani de viață a plecat în pelerinaj la Ierusalim, pentru a descoperi locurile sfinte pe unde a umblat Iisus.

Elena s-a apropiat și mai mult de biserică după ce a fost părăsită de generalul Constantiu. Ajuns unul dintre cei patru conducători ai imperiului, Constantiu a fost nevoit să o părăsească pe Elena și să se însoare cu o femeie nobilă, alegând-o pe Teodora, fiica vitregă a altui împărat roman.

Elena a dus o viață singuratică, s-a apropiat mult de comunitatea creștină și a fost foarte generoasă cu cei umili și săraci. Destinul ei s-a schimbat când fiul ei a ajuns împărat și i-a reinstituit titlul de Augusta, adică Împărăteasă.

Se crede că Elena ar fi descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus, cuiele cu care acesta a fost țintit pe cruce, precum și giulgiul pe care l-a purtat în ziua răstignirii. Tot ea a descoperit locul în care ar fi trăit Iisus în copilărie. Descoperind aceste moaște sfinte, Elena a susținut financiar construcția mai multor biserici care au marcat locul răstignirii și mormântul Domnului.

În Imperiul Roman, Împărăteasa Elena era un model de generozitate și au rămas diverse mărturii scrise despre binefacerile pe care această împărăteasă cu suflet mare le-a făcut pentru tinerele mame, pentru cei bolnavi, pentru cei mai sărmani dintre locuitori. În multe cetăți, Elena a susținut construcția de bazilici creștine, iar la propria curte a eliberat slujitorii din sclavie și a înlăturat camarila de domnițe și femei de companie care huzurea la palat.

În literatura creștină, mama Împăratului Constantin cel Mare este caracterizată drept un model de pioșenie, modestie și cucernicie și drept o mare împărăteasă care a susținut cauza creștinilor în fața fiului ei și a nobililor romani. Unii istorici consideră că, datorită influenței ei, Împăratul Constantin cel Mare a recurs în cele din urmă la botezul creștin, chiar dacă a luat decizia în ultimele zile ale vieții sale.

Împărăteasa Elena a trecut la cele veșnice la vârsta de 80 de ani și a fost inițial înmormântată în Nicomidia, de unde a fost transportat cu onoruri militare în Constantinopole. Sicriul a fost depus în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de către Sfinții Constantin și Elena, apoi a fost adus la Roma. Tronul ei și o parte din sicriu se află în Muzeul Vaticanului, iar moaștele sunt păstrate în Veneția.

Sfântul Grigorie cel Mare a considerat-o pe Augusta Elena „instrumentul de care s-a folosit Dumnezeu pentru a face să strălucească în inimile romanilor luminile credinței.”

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Ce a găsit Radu Vâlcan în aeroportul din Otopeni. Prezentatorul de la „Insula iubirii” a fost oripilat

Fanatik

Cu ce avion a zburat Nicușor Dan la întâlnirea cu Donald Trump. Președintele vrea să-l pună în umbră pe Klaus Iohannis. Foto

GSP.ro

The Sun titrează, după apariția imaginilor virale: „Flirt la nivel înalt: Carlos Alcaraz o curtează pe Emma Răducanu”

Click.ro

Reacția lui Alexandru Ciucu, după ce Alina Sorescu a spus că aveau frigidere diferite: „Trei, nu două”. Își recunoaște designerul vina în relație?

Urmărește-ne pe Google News