Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Screeningul pentru cancerul mamar le este recomandat tuturor femeilor, începând cu vârsta de 21 ani. Mai mult decât atât, orice simptome în sfera sânului trebuie investigate, diagnosticate și tratate corespunzător. Principalele investigații imagistice folosite în senologie sunt ecografia și mamografia, dar când sunt ele indicate și, mai ales, cui?
Ce este mamografia?
Mamografia este o investigație imagistică radiologică în care se folosește o doză mică de radiații pentru identificarea eventualelor modificări de structură ale sânului. Mamografia ca test de screening este utilizată pentru paciente începând de la vârsta de 40 ani.
Tipuri de mamografie și cui sunt ele indicate
Există două tipuri de mamografie care pot fi efectuate:
Mamografia clasică, 2D, care surprinde două imagini radiologice ale sânului, una de deasupra, una din lateral. Se obțin, astfel, două imagini bidimensionale, ceea ce înseamnă că acuratețea este limitată, mai ales în zona de suprapunere. Principala indicație a mamografiei 2D este identificarea și descrierea focarelor de calcificare;
Mamografia 3D sau mamografia cu tomosinteză permite înregistrarea mai multor imagini, din unghiuri diferite, pe un arc de cerc în jurul sânului. Se obțin, astfel, aproximativ 200 – 300 imagini. Mamografia 3D este recomandată ca test de screening datorită preciziei pe care o oferă: o rată de depistare a cancerului incipient cu 30 – 50% mai bună [1].
Ecografia mamară este un test neinvaziv care folosește undele sonore pentru a recrea o imagine a sânului. Investigația este recomandată ca test de screening înainte de vârsta de 40 ani. Întotdeauna se efectuează o ecografie mamară bilaterală, chiar dacă există o leziune identificată la unul dintre sâni.
Cui îi este indicată ecografia mamară?
Există câteva situații specifice în care ecografia mamară este indicată:
Ca test de screening pentru femeile mai tinere de 40 ani;
Pentru a completa rezultatele mamografiei, în cazul în care este necesară o descriere suplimentară a unei leziuni;
În cazul pacientelor cu o densitate crescută a țesutului mamar, care nu permite o vizualizare optimă în timpul mamografiei. În această situație, ecografia nu substituie mamografia, ci doar o completează, pentru că, la rândul ei, mamografia identifică leziuni care pot trece neobservate în timpul ecografiei [3].
Ecografie vs. mamografie: calitatea imaginilor obținute
Calitatea imaginilor obținute prin cele două metode de diagnostic diferă semnificativ:
Mamografia: în cazul în care mamografia 2D identifică o zonă suspectă la nivelul sânului, se va recomanda efectuarea unei mamografii 3D, care permite obținerea unui număr suplimentar de imagini și focusarea asupra zonei suspecte;
Ecografia: investigația nu poate surprinde zonele de microcalcificare. Deși calcificările de la nivelul sânului nu sunt un indicator ferm de cancer mamar, existența lor impune investigații suplimentare, care permit identificarea precoce a unui eventual cancer [1.3].
Care sunt limitările mamografiei și ecografiei mamare?
Atât mamografia, cât și ecografia, au limite în ceea ce privește identificarea leziunilor. Totuși, în lumea medicală se consideră că ecografia este mai nespecifică, iar mamografia este varianta optimă pentru screening-ul senologic:
În timpul ecografiei nu se poate vizualiza sânul în întregime. Transductorul manevrat manual pe suprafața sânului surprinde fragmente și zone specifice ale țesutului, dar niciodată sânul în întregime;
Ecografia nu reușește să examineze așa cum ar trebui țesuturile din profunzimea sânului, zonă care poate fi evaluată cu mai multă acuratețe prin intermediul mamografiei;
Mamografia nu permite evaluarea limfonodurilor axilare, ce pot fi, însă, supravegheate prin intermediul ecografiei.
Statisticile demonstrează că atât mamografia, cât și ecografia, pot înregistra erori. Un studiu a demonstrat că radiologia poate rata între 10 – 30% dintre cancere, inclusiv consecutiv efectuării mamografiei [1, 2, 3].
Deși ambele metode de investigație implică o serie de avantaje și dezavantaje, mamografia rămâne testul standard pentru identificarea leziunilor la nivelul sânilor. Mai mult decât atât, autoexaminarea regulată a sânului reprezintă un pas important în detectarea precoce a cancerului mamar, așadar discută cu medicul despre cum să o efectuezi corect.
Bibliografie:
Devolli-Disha, Emine, et al. “COMPARATIVE ACCURACY of MAMMOGRAPHY and ULTRASOUND in WOMEN with BREAST SYMPTOMS according to AGE and BREAST DENSITY.” Bosnian Journal of Basic Medical Sciences, vol. 9, no. 2, 1 May 2009, pp. 131–136, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5638217/, accesat la 23.11.2022;
“Mammograms, Ultrasounds and MRIs: What’s the Difference?” Cedars-Sinai, www.cedars-sinai.org/blog/mammograms-ultrasounds-mris-whats-the-difference.html, accesat la 23.11.2022;
Stephan, Pam. “Annual Mammograms vs. Annual Ultrasounds.” Verywell Health, Verywell Health, 22 Oct. 2009, www.verywellhealth.com/why-not-annual-ultrasounds-instead-of-mammograms-430185, accesat la 23.11.2022.