Home > Advertorial > Corina și Georgiana, două mame unite de același diagnostic, doi bebeluși operați înainte de a se naște și o echipă de medici care le-a redat speranța
Corina și Georgiana, două mame unite de același diagnostic, doi bebeluși operați înainte de a se naște și o echipă de medici care le-a redat speranța
Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Spina bifida nu a fost sfârșitul poveștii, ci începutul unei lupte câștigate
Pentru multe familii, diagnosticul de spina bifida primit în timpul sarcinii aduce, înainte de orice, teamă, întrebări și o nevoie uriașă de răspunsuri. Este unul dintre acele momente în care lumea pare să se oprească, iar părinții trebuie să ia decizii grele, repede, cu inima strânsă. Pentru Corina, vestea a venit în 2022, când a aflat că Luna, fetița pe care o aștepta, avea spina bifida. Pentru Georgiana, același diagnostic a venit doi ani mai târziu, într-un cabinet medical din Belgia, departe de casă și de familie. Le-au unit nu doar aceeași teamă și același curaj de a merge mai departe, ci și intervenția intrauterină care le-a oferit copiilor lor o șansă în plus.
În rândurile următoare veți descoperi poveștile unor copii cu șanse extraordinare și ale unor părinți care au ales, din prima clipă, să creadă în ele. Părinți care au căutat răspunsuri, s-au informat, au pus întrebări și au ajuns astfel la intervenția intrauterină care poate schimba decisiv evoluția unui copil cu spina bifida.
Această intervenție este realizată de peste 10 ani de dr. Hadi Rahimian, unul dintre puținii specialiști în chirurgie materno-fetală din România. El este medicul care a efectuat și prima intervenție intrauterină pentru spina bifida din țara noastră, alături de neurochirurgul Sergiu Stoica. În prezent, dr. Hadi Rahimian realizează aceste proceduri în Centrul de chirurgie fetală și neonatală din Ponderas Academic Hospital, împreună cu dr. Sorin Târnoveanu, medic specialist neurochirurgie.
Corina și Georgiana sunt unite de un diagnostic greu, dar și de aceeași echipă medicală care le-a oferit sprijin, speranță și șansa unei vieți mai bune pentru copiii lor. Poveștile lor arată cât de importante sunt informația corectă, intervenția medicală la timp și sprijinul dintre mame. Două mame, doi bebeluși, același diagnostic și o echipă de medici care le-a ajutat să schimbe prognosticul.
„Ni s-a spus că nu are șanse. Noi am ales să luptăm”
Corina avea 28 de ani și era însărcinată pentru a doua oară când, la una dintre ecografiile de monitorizare, medicul a observat un semn îngrijorător. În doar câteva clipe, bucuria sarcinii s-a amestecat cu teama. Diagnosticul a venit repede, iar recomandarea a fost dureroasă: întreruperea sarcinii.
„Nu ştiam ce este spina bifida când am primit diagnosticul. Medicul ne-a spus să oprim sarcina, că are jumătate de creier, că nu va merge, că va fi afectată cognitiv. Dar eu nu puteam să fac asta. […] Mi-am luat 3 zile și 3 nopți să plâng, să procesez toată informația. Și apoi, mi-am zis, fie intru în depresie, fie pot să fac ceva pentru acest copil. Plus că mai aveam un copil care și el suferea. Și mi-am propus că iau totul așa cum este și să încerc să fac tot ce ține de mine. Iar dacă va fi nevoie de mai mult, o să intervină Dumnezeu”, ne-a mărturisit Corina adăugând că Dumnezeu i-a dat cea mai mare putere.
Deși medicul ei ginecolog i-a spus că intervențiile intrauterine se fac numai în străinătate, Corina a decis să caute singură ce opțiuni există în România. Și așa a aflat de doctorul Rahimian. A sunat imediat și a acceptat programarea peste 4 săptămâni, deși știa că este târziu. „Seara am primit numărul personal al domnului doctor Rahimian. A doua zi i-am scris şi fix după șase minute mi-a răspuns că pot merge la el mâine sau poimâine. Am mers în următoarea zi şi de atunci am fost pe mâna dânsului”, își amintește Corina.
Intervenția intrauterină de corectare a defectului de tub neural a fost realizată la 28 de săptămâni de sarcină. Corina era speriată, așa cum orice mamă ar fi în cazul ei. Însă, doctorul Rahimian a încurajat-o, a ținut-o de mână și i-a dat putere.
„Îmi aduc aminte foarte bine momentul în care m-am trezit. Am întrebat cum este bebe, voiam să știu dacă a reușit operația sau nu și doctorul Rahimian mi-a zis că pot să mă culc, că totul este bine. Pot să spun că este o operație grea și am simțit asta, chiar dacă toată lumea a avut multă grijă de mine. Îmi amintesc că domnul doctor Rahimian mi-a strâns mâna și asta mi-a dat putere, am simțit că pot să duc. Deși asistentele de pe secția ATI au avut foarte multă grijă de mine, din două în două minute veneau la mine să-mi facă ceva, a fost într-adevăr foarte greu pentru că nu puteam să fac nimic, absolut nimic. Nu mă puteam nici ridica din pat”, povestește Corina.
Intervenția intrauterină a permis ca sarcina să continue încă șase săptămâni, timp esențial în care creierul micuței Luna s-a dezvoltat complet. Ventriculomegalia prezentă în sarcină nu evoluase spre hidrocefalie. „Medicii au fost uimiți de cât de bine s-a refăcut”, spune Corina.
Luna s-a născut ca o minune, de Sfântul Ștefan, pe 27 decembrie 2022, la 34 de săptămâni de sarcină. Inițial, medicii au luat în calcul diagnosticul de hidrocefalie, însă acesta a fost infirmat după ecografia transfontanelară. Fetița nu a avut nevoie de șunt, o veste care le-a adus părinților o bucurie uriașă și multă liniște după luni de teamă.
Cum ajută intervenția intrauterină timpurie
Spina bifida este un defect de tub neural care apare foarte devreme în sarcină. Lăsat necorectat, acesta expune măduva și nervii spinali la leziuni progresive pe măsură ce sarcina avansează. Spina bifida este o malformație congenitală de tub neural — structura din care se dezvoltă creierul şi măduva spinării. În primele săptămâni de sarcină, coloana vertebrală a fătului nu se uneşte complet, lăsând măduva expusă. Această expunere, în primul rând la lichidul amniotic, deteriorează progresiv nervii spinali pe tot parcursul sarcinii. Consecințele pot fi severe: paralizie parțială sau totală a membrelor inferioare, hidrocefalie (acumularea de lichid la nivelul creierului), probleme de control al vezicii şi intestinului, dificultăți cognitive.
Multor mame li se recomandă, așa cum s-a întâmplat și în cazul Corinei, întreruperea sarcinii. Puține află însă, la timp, că există și o altă opțiune. Iar această opțiune este disponibilă și în România, la Centrul de chirurgie fetală și neonatală din Ponderas Academic Hospital.
Aici, intervenția chirurgicală intrauterină este realizată de o echipă multidisciplinară, coordonată de dr. Hadi Rahimian și dr. Sorin Târnoveanu. Procedura se face cât timp bebelușul este încă în burtica mamei și poate oferi copiilor diagnosticați cu spina bifida o șansă importantă la o viață cât mai aproape de normal.
Efectuată între săptămânile 19 și 26 de sarcină, intervenția presupune deschiderea uterului, repararea defectului de coloană și închiderea uterului, în timp ce copilul rămâne în siguranță în burtică. Este una dintre cele mai complexe intervenții din medicina fetală, dar, atunci când este făcută la timp, poate schimba radical traiectoria vieții copilului.
Trebuie spus că intervenția intrauterină pentru spina bifida nu este un „leac”, dar poate reduce semnificativ severitatea complicațiilor. Printre beneficiile demonstrate se numără:
reducerea riscului de hidrocefalie și necesitatea montării unui șunt;
șanse mai mari de mobilitate a membrelor inferioare;
funcție cognitivă mai bună;
șanse crescute de control vezical și intestinal.
Cu cât intervenția este realizată mai devreme, cu atât țesuturile nervoase sunt protejate mai mult timp.
Doctorul Hadi Rahimian, alături de Corina şi Luna
Luna merge, vorbeşte, învață engleză
La trei ani şi jumătate, Luna este un copil plin de viață. Merge sprijinită de mâini, învață engleză, merge la terapie în fiecare zi a săptămânii şi urmează să înceapă grădinița. Doctorul Sorin Târnoveanu, care o vede în continuare, este uimit de progresul ei.
Drumul până aici nu a fost deloc simplu. Nici ușor. A fost nevoie de multă răbdare și dedicare – 24 din 24 de ore. Dar, văzând-o acum pe Luna, Corina spune că a meritat fiecare secundă: „Primul an a fost mai greu, am făcut multe controale, au fost multe drumuri Alba – București, Alba – Cluj. Mergeam din 2 în 2 săptămâni la neurochirurg la București pentru a evalua capul și am făcut multe controale pentru asta. Acum mergem doar de două ori pe an – a fost greu, dar a meritat”.
După naştere, Luna a avut nevoie de o a doua intervenție — operația de măduvă ataşată. A fost efectuată în 2023 de dr. Sorin Târnoveanu, pentru a elibera structurile nervoase comprimate. După această intervenție, Luna şi-a mişcat mult mai bine picioarele. A urmat un şir lung de terapii – kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie – de patru – cinci ori pe săptămână, începând de la vârsta de 4 luni.
“Ceea ce m-a uimit cel mai mult a fost că ea a trebuit să învețe totul. Tot ce la alți copii vine de la sine, la ea a trebuit să fie învățat mecanic, inclusiv să-şi deschidă pumnul. Toate conexiunile și comenzile dintre muşchi și creier au trebuit construite. Şi ea le-a construit”, explică mândră mama Lunei, adăugând că ședințele de kinetoterapie pe care micuța le face zilnic sunt deosebit de importante și că este foarte bucuroasă că are aproape un centru și oameni atât de buni și dedicați.
În februarie 2026, Luna a făcut în Germania o intervenție importantă la piciorușe, pentru corectarea unei deformări apărute în timp, ca urmare a dezechilibrului muscular cauzat de spina bifida. Atunci când nervii spinali nu transmit corect comenzile către mușchi, unele grupe musculare rămân slabe sau inactive, în timp ce altele se contractă prea mult. Astfel, piciorul se poate deforma treptat și se poate orienta spre exterior, într-o poziție pe care copilul nu o poate corecta singur.
Intervenția a decurs bine, iar piciorușele Lunei s-au îndreptat uimitor de frumos. A fost nevoie să poarte orteze speciale, însă rezultatele au însemnat un progres uriaș pentru mersul ei. Astăzi, Luna merge susținută și reușește chiar să facă pași ținută doar de o singură mână.
Corina și soțul ei sunt recunoscători și fericiți mai mult ca oricând: “Greul a trecut. Am lăsat în urmă hidrocefalia, gastrostoma, atâtea lucruri. Suntem bucuroşi, pentru că e o minune cu Luna”.
Marea provocare a anului 2026 este acum vezica neurogenă, care necesită cateterizare periodică pentru a proteja rinichii. Corina o sondează pe Luna în fiecare zi, din trei în trei ore. Şi, la fel ca în fiecare etapă de până acum, abordează şi acest capitol ca pe o problemă de rezolvat.
Luna merge la joacă, pictează, râde, se bucură. Iar pentru mama ei, cel mai important lucru rămâne același: să îi ofere șansa la o viață normală — o șansă care a început cu o intervenție intrauterină și a continuat cu mult curaj, perseverență și solidaritate.
Când o mamă devine sprijin pentru alte mame
Corina a ales să vorbească public despre parcursul Lunei, pe rețelele de socializare. Nu pentru expunere, ci pentru informare, pentru a ajuta alte mame: „Cât timp am fost în grija domnului doctor Rahimian, el ne-a ajutat foarte mult și ne-a explicat tot, dar după ce s-a născut Luna nu prea am știut unde să merg și ce să fac. Mă ajutau foarte mult mămicile care îmi scriau și de aceea și eu acum încerc să ajut cât pot mămicile care sunt în aceeași situație”.
Este contactată frecvent de femei însărcinate sau de mame care au aflat diagnosticul după naștere. Le oferă informații, contacte de medici, recomandări de terapeuți — exact lucrurile pe care ea însăși le-a căutat.
„Nu consiliez medical, le spun doar ce am făcut eu. Le dau numărul asistentei doctorului Rahimian, le spun numele medicilor la care pot apela și asta ajută foarte mult pentru că atunci când este vorba despre spina bifida nu avem timp de pierdut”, ne-a explicat Corina.
Așa a ajuns Georgiana să descopere că, și în România, există o soluție pentru spina bifida.
Georgiana: „Am știut că trebuie să încercăm”
Georgiana locuia și lucra în Belgia când, la 24 de săptămâni de sarcină, a primit vestea că băiețelul ei are spina bifida. Era departe de casă, într-un sistem medical străin, și avea nevoie, mai mult ca oricând, de răspunsuri limpezi. Medicul de acolo nu i-a putut oferi însă o soluție clară.
„Soacra mea mi-a spus că știe o mamă din România care a trecut prin asta. Așa am ajuns la povestea Lunei”, povestește Georgiana, adăugând că mama Lunei i-a dat multă încredere și speranță.
În doar câteva zile, Georgiana a ajuns la București, la consult la dr. Hadi Rahimian. Intervenția intrauterină a fost realizată la 28 de săptămâni de sarcină, iar trei săptămâni mai târziu s-a născut Sebastian.
Primele luni au venit cu emoții și grijă multă. Sebastian a stat două luni în spital, unde a avut nevoie de susținere respiratorie, însă nu a mai fost necesară nicio intervenție ulterioară pentru coloană sau membre. S-a născut cu 1.650 de grame și a plecat acasă cu peste 3 kilograme, spre bucuria imensă a părinților lui.
Vestea bună a fost că Sebastian nu a dezvoltat hidrocefalie. A primit diagnosticul de ventriculomegalie ușoară, care s-a retras parțial și este atent urmărită prin ecografii transfontanelare lunare. Nici din punct de vedere urologic nu au apărut complicații – o evoluție extrem de favorabilă pentru un copil diagnosticat prenatal cu spina bifida.
Un detaliu esențial a fost vizibil încă de la început: Sebastian și-a mișcat picioarele normal încă de la naștere. De la 2 luni de viață face kinetoterapie și terapie Vojta, sub supravegherea unei echipe din Sebeș, iar medicul neurolog care îl urmărește consideră că nu are nevoie de recuperare intensivă tocmai pentru că își mișcă bine piciorușele.
„Este un caz foarte fericit și suntem extrem de recunoscători”, ne-a spus Georgiana, adăugând că „și-a mișcat piciorușele dintotdeauna, încă din burtică. Și imediat după naștere și le-a mișcat la fel ca orice copil”.
La un an și 5 luni, Sebastian se ridică în picioare, merge sprijinit de marginea pătuțului sau a canapelei și se dezvoltă frumos. La cel mai recent control, efectuat în aprilie 2026, medicul neurochirurg Sorin Târnoveanu le-a explicat părinților că Sebastian va avea nevoie, la un moment dat, și de o intervenție pentru măduvă atașată. Este o intervenție necesară în cazul multor copii cu spina bifida după naștere și presupune foarte multă precizie. Medicul neurochirurg lucrează extrem de aproape de structuri nervoase active, deschide canalul vertebral în zona în care măduva este fixată, identifică aderențele și țesuturile cicatriciale care o ancorează, apoi le secționează cu grijă, pentru ca măduva să se poată mișca din nou liber.
Sprijinul care schimbă destine
Pentru Georgiana, legătura cu mama Lunei a avut un rol decisiv. Deși inițial discuția cu ea nu i-a alungat complet frica, i-a oferit ceva esențial: certitudinea că există soluții și că nu este singură.
„Nu am luat nicio clipă în calcul întreruperea sarcinii. Am zis că, dacă se poate face ceva, încercăm”, spune ea. Pentru mamele care primesc astăzi același diagnostic, Georgiana are un mesaj simplu și sincer: „Să se înarmeze cu multă răbdare și să aibă încredere în medic și în echipa lui. Spina bifida nu mai este un diagnostic atât de sever cum era odată, și asta datorită medicilor Rahimian și Târnoveanu.”
Sebastian este astăzi un copil vesel, dolofan, urmărit atent, care trăiește o copilărie cât se poate de normală.
Poveștile celor două familii au două fire comune: diagnosticul de spina bifida și intervenția intrauterină realizată de dr. Hadi Rahimian și dr. Sorin Târnoveanu. Dincolo de actul operator, familiile au găsit aici o echipă care le-a fost alături pas cu pas, cu monitorizare atentă, explicații clare și sprijin constant într-una dintre cele mai dificile perioade din viața lor.
„Cuvintele domnului doctor Rahimian îmi dădeau speranță. Simțeam că este alături de mine”, își amintește Georgiana. La rândul său, Corina spune că face tot posibilul să-l viziteze pe doctorul Rahimian cel puțin o dată pe an: „Pentru noi, domnul doctor face parte din familie. A fost singurul care ne-a fost alături când ne-a fost cel mai greu”.
Dincolo de beneficiile medicale, aceste povești vorbesc despre ceva esențial: informația corectă, accesul rapid la specialiști și sprijinul uman pot schimba radical o poveste care altădată părea fără speranță.
Regina Maria – Maternitate și Centru de Chirurgie Fetală & Neonatală, locul în care medicii fac minuni înainte ca bebelușii să vină pe lume
Există momente în care fiecare zi din timpul sarcinii contează. Iar pentru familiile care primesc un diagnostic dificil, speranța poate veni dintr-un loc în care medicina de înaltă performanță și experiența unei echipe multidisciplinare schimbă destine.
Maternitatea Regina Maria București și Centrul de Chirurgie Fetală & Neonatală oferă soluții pentru unele dintre cele mai complexe sarcini cu risc crescut, inclusiv prin intervenții realizate înainte de nașterea copilului.
Experiență unică în chirurgia fetală
Coordonată de dr. Hadi Rahimian, echipa Centrului de Chirurgie Fetală & Neonatală a realizat peste 200 de intervenții fetale, multe dintre ele reprezentând premiere naționale. Fiecare caz înseamnă o șansă în plus pentru un copil și familia lui.
Îngrijire completă pentru cei mai fragili nou-născuți
Secția de Terapie Intensivă Neonatală oferă îngrijire inclusiv bebelușilor născuți la numai 24 de săptămâni de sarcină. Până în prezent, echipa medicală a îngrijit peste 4.000 de nou-născuți prematuri, inclusiv cazuri de prematuritate extremă.
Întreaga activitate este susținută de o infrastructură complexă, cu 393 de paturi de spitalizare continuă și de zi, 38 de paturi de terapie intensivă pentru adulți, copii și nou-născuți, 14 săli de operație și 2 săli de naștere naturală, precum și de un sistem de gardă permanentă, disponibil 24 de ore din 24, pentru gravide, adulți și copii.
Pentru multe familii, acest centru nu este doar un spital, ci locul în care speranța primește o șansă reală, chiar înainte ca un copil să vină pe lume.
Autor: Mirabela Gâtilă, Senior Medical Editor (Regina Maria)