Înainte nu existau produse cosmetice, dar asta nu înseamnă că femeile nu erau preocupate de aspectul lor! Cu tehnici şi ingrediente ciudate şi nesănătoase, ele căutau să…
…devină din ce în ce mai frumoase.
Îmbăierea în excremente de crocodil
Grecii antici credeau cu tărie că excrementele de crocodil au proprietăţi regenerative şi de înfrumuseţare, aşa că femei şi bărbaţi deopotrivă se scăldau într-un mix de nămol şi excremente, totul pentru a obţine o piele catifelată.
Nu se găsesc date privind modul de colectare al excrementelor, însă cu siguranţă procedeul nu era tocmai plăcut. Ca să nu mai vorbim de miros!
Excremente de pasăre
În Japonia străveche, gheişele îşi aplicau pe faţă, pleoape, buze, urechi şi în nas o pastă albă făcută din făină de orez şi excremente de pasăre.
Acestea credeau că masca albicioasă le conferă eleganţă, stil şi le face mai misterioase în ochii bărbatului, aşa că erau în stare de orice sacrificiu pentru a fi mai frumoase.
Vopsea de păr cu sânge de vacă
Femeile au fost întotdeauna dornice să îşi schimbe culoarea părului, fie că vorbim despre cele din secolul în care trăim, fie de cele din Iranul antic.
Acestea preparau un mix ciudat şi scârbos din henna, mormoloci şi sânge
provenit de la vaci negre. Ele credeau că sângele este responsabil de nuanţa blănii, aşa că îl foloseau ca să îşi schimbe nuanţa.
Henna este folosită şi în zilele noastre ca şi colorant natural pentru podoaba capilară, însă, din fericire, nimeni nu se mai vopseşte cu mormoloci sau sânge de vacă!
Păr roşu cu şofran
În perioada reginei Elizabeth, femeile din Marea Britanie erau înnebunite după părul roşu precum văpaia, aşa că au născocit o reţetă care să le coloreze şuviţele exact aşa cum vor.
Cu un amestec din sulf şi şofran ele îşi vopseau poadoaba capilară sau perucile.
Efectele nu erau tocmai plăcute: din cauza compusului chimic femeile acuzau dureri de cap, sângerări nazale şi ameţeli.
Chiar şi aşa, englezoaicele rezistau cu stoicism acestor efecte nocive, doar de dragul de fi la modă.