Ioana Ciocan, directorul Art Safari, despre ediția 2018, artiștii în vogă și munca de curator

De Adina Rosetti pe 03 mai 2018
Cea de-a cincea ediție Art Safari București va avea loc între 11 și 20 mai, în Piața George Enescu din București. Evenimentul va fi conceput sub forma unui muzeu temporar, care va găzdui, drept principale focusuri, o expoziție de artă contemporană și o expoziție dedicată artei românești importante. Am stat de vorbă cu Ioana Ciocan, curator independent, director general al Pavilionului de Artă București – Art Safari și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Ce presupune munca de director al unui eveniment precum Art Safari? Povestește-ne putin despre drumul de la conceptul inițial la realizare. 
Conceptul acestei ediții Art Safari București a fost conturat în jurul colaborării cu partenerii internaționali Louis Vuitton Foundation și Muzeul Pompidou. Astfel, publicul va putea admira o lucrare excepțională semnată de Mircea Cantor, realizată special pentru Art Safari de celebrul artist, Anthroposynaptic Dior/Bihor, o lucrare în oglindă, unde moda se împletește cu arta – la propriu! – o vestă Dior colecția toamnă-iarnă 2017 și un cojoc din Bihor. În aceeași notă, vom expune și o altă lucrare de Mircea Cantor – Anthroposynaptic – care se află în colecția Louis Vuitton Foundation – o superbă broderie pe cămăși tradiționale de bărbat și femeie din Maramureș.

Art Safari București este un eveniment pe cât de frumos, pe atât de provocator pentru echipa care îl organizează. Probabil prima provocare pe care ne-am asumat-o a fost dorința de a aduce arta mai aproape de oameni, de a deschide un dialog real între oamenii care apreciează arta. În momentul în care am preluat managementul proiectului, știam că avem un public iubitor de artă, doritor de a vedea expoziții de interesante și de actualitate. Cu un concept provocator, care include artă contemporană românească, dar și artă românească de patrimoniu, artă internațională și un program educațional pentru copii, dar și cu o comunicare cu care publicul să rezoneze, cred că l-am câștigat de partea noastră. Până acum, 90.000 de vizitatori ne-au trecut pragul. Dintre care 29.000 de vizitatori – anul trecut, la Galeriile Kretzulescu de pe Calea Victoriei, un număr aproape dublu față de prima ediție – 15.000 de vizitatori.

Un alt obiectiv a fost plasarea Bucureștiului pe harta marilor capitale europene culturale și ne bucurăm că o serie de personalități de la muzee și instituții internaționale au venit special în România, ca să viziteze Art Safari București, pentru a studia arta contemporană românească. Printre ei, specialiști de la marile muzee internaționale care au în colecții artiști români. Anul acesta, pregătim ediția aniversară de 5 ani a Art Safari București, eveniment aflat sub patronajul Primăriei Municipiului București, în Piața George Enescu din Capitală, între 11 și 20 mai, pentru care estimăm 50.000 de vizitatori.

Ioana Ciocan, directorul Art Safari, despre ediția 2018, artiștii în vogă și munca de curator

Mircea Cantor, Anthroposynaptic (Dior Bihor) 2018, Broderie pe țesătură (Vestă Dior, Toamna 2017 și cojoc binșenesc, Bihor, România), 120×110 cm, Courtesy the artist

Cum ați ales spațiul de desfășurare a ediției din acest an?

Suntem un pavilion de artă pop-up, un muzeu temporar, care poposește în diverse locuri din oraș cu încărcătură simbolică și le redă publicului prin intermediul artei. An de an, după ce mai încheiem o ediție Art Safari București, începem o căutare cu adevărat safariană de spații în care să poposim la următoarea ediție. Odată găsit spațiul, construim, amenajăm, muncim neîntrerupt ca să fie totul gata până la deschidere (și nu este deloc ușor, credeți-ne), apoi muncim la fel de mult ca să strângem tot, ca și când nu am fi fost niciodată acolo. Anul acesta, Art Safari București se va desfășura în Piața George Enescu, din Capitală, într-un pavilion expozițional conceput special pentru a găzdui genul acesta de expoziții artistice. Un pavilion expozițional care este folosit și la marile expoziții internaționale de artă, un lucru pe care ni-l doream de ceva timp și care anul acesta devine realitate. De asemenea, indiferent de spațiul în care poposim, acordăm o atenție foarte mare respectării standardelor de depozitare și expunere a lucrărilor din cadrul Art Safari București. O mare provocare este reprezentată și de căutarea operelor, transportul lor, asigurarea lucrărilor – o căutare safariană de artă, ceea ce ne-am dorit de la început. Transportul lucrărilor este probabil unul dintre cele mai stresante momente în organizarea Art Safari, pentru că vorbim în unele cazuri de tezaur, motiv pentru care este asistat de autorități, fiind bunuri ale statului.
Mai departe, alcătuirea echipei este o provocare importantă. Conceptul nostru este unic: avem un Pavilion Central, dedicat artei contemporane, un Pavilion Muzeal, dedicat artei românești de patrimoniu, curatoriate în fiecare an de reputați curatori români și internaționali. De asemenea, avem un nou arhitect responsabil de conceptul arhitectural al fiecărei ediții a evenimentului. Anul acesta, ne bucurăm foarte tare că responsabil de conceptul arhitectural al evenimentului este Attila Kim, comisarul României la Bienala de la Veneția – edițiile 2016 până în prezent.

Cum ați selectat artiștii prezenți anul acesta și cum ați ales cei doi curatori, Hervé Mikaeloff și Alina Șerban? Există un fir roșu care îi unește sau dimpotrivă, reflectă realități cat mai diferite?
Încă de la începuturile Art Safari București, Pavilionul Central, dedicat artei contemporane, și Pavilionul Muzeal, dedicat artei românești de patrimoniu, au fost curatoriate de reputați experți naționali și internaționali. Alegerea lui Hervé Mikaeloff, curatorul Grupului Louis Vuitton Moët Hennessy, pentru a organiza Pavilionul Central al Art Safari București, ediția 2018, nu a fost deloc întâmplătoare. Cunoșteam interesul lui pentru arta contemporană românească, mai ales că în 2013-2014, organizase o expoziție dedicată artei românești contemporane, la Paris, la Espace Culturel Louis Vuitton – „Scene româneşti la Spaţiul Cultural Louis Vuitton.” Așa că i-am adresat invitația de a curatoria Pavilionul Central al Art Safari București, pe care a acceptat-o bucuros. „Art on Stage” este, de fapt, o expoziție-platformă care reunește ultimele generații de artiști contemporani și multiplele lor practici artistice, de la pictură, grafică și broderie, până la bandă desenată, provocatoare instalații de artă, precum și o serie de performances. Selecția va cuprinde lucrări de Alex Mirutziu, Arantxa Echevarría, Ciprian Mureșan, Cristian Rusu, Daniela Palimariu, Ioana Stanca, Marius Bercea, Mircea Cantor, Radu Cioca, Răzvan Anton, Răzvan Boar, Șerban Savu, Vlad Nancă, Vlad Olariu etc. Dacă expoziția lui Hervé surprinde efervescența orașului, trendurile, moda, Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural”, curatoriat de istoricul de artă Alina Șerban, este o invitație la deconectare de agitația urbană și o călătorie pe un traseu expozițional cu focus pe natură, peisaje, după cum spune și numele expoziției. Ne bucurăm foarte tare să o avem pe Alina Șerban în echipa Art Safari București. Este un curator și un istoric de artă, cu o largă experiență în organizarea de expoziții naționale și internaționale importante, care a contribuit major la promovarea artei românești la nivel internațional. Tot în cadrul Pavilionului Muzeal, publicul va avea șansa să vadă, în premieră națională, Les Filmes de Brâncuși, împrumutate de Muzeul Pompidou pentru Art Safari – o selecție a filmelor lui Brâncuși, realizate între 1923-1939 de artist la Târgu-Jiu pe 35 mm, care surprind interesul acestuia pentru zona filmului experimental, unde Coloana devine subiect al studiului său in diferite momente ale zilei.

Ioana Ciocan, directorul Art Safari, despre ediția 2018, artiștii în vogă și munca de curator

Ion Țuculescu, Priviri din vazduh, ulei pe hârtie, 1959-1961, colecție privată

Ce premiere expoziționale ne aduce anul acesta Art Safari București?
Vom avea o componentă importantă de artă românească de patrimoniu – pe lângă Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural”, curatoriat de Alina Șerban, vom expune în premieră națională, pentru publicul larg, colecția de artă a BCR, o selecție de lucrări valoroase. Pornind de la universul copilăriei văzut prin ochii faimoaselor personaje ale lui Tonitza, vizitatorii vor putea putea străbate lumea satului surprinsă de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, să admire scene şi personaje exotice imortalizate de Iser, împastate naturi statice de Petraşcu sau mai cerebralele compoziţii ale lui Pallady, să urmeze armoniile arhetipale ale lui Ţuculescu sau se bucure de lumina cu totul specială a Balcicului, rămasă captivă pentru totdeauna în pânzele lui Dărăscu sau Mützner. Și, nu în ultimul rând, surpriza vine de la Ceaușescu. Publicul va avea șansă să vadă ce fel de artă colecționa fostul șef de stat și să afle și „Altceva despre Ceaușescu”. Așadar, ediția aceasta nu trebuie ratată!

Publicul larg știe foarte puțin despre cum lucrează un curator cu un artist… Cum funcționează “chimia” curator-artist în cazul tău? 
Aș începe să răspund la această întrebare prin a explica ce presupune exact munca de curator. Curatorul este cel care alege conceptul unei expoziții, planifică, organizează și coordonează expoziții de artă, face selecția lucrărilor relevante pentru concept, promovează evenimentul. Este o meserie clar conturată pentru scena artistică din România, dar, din păcate, nereglementată de stat și mult prea puțin predată ca meserie distinctă la universitățile de profil. Propria experiență este esențială pentru dezvoltarea profesională în domeniu. Mai mult decât atât, este o meserie în care trebuie să fii conectat tot timpul la scena artistică, atât locală, cât și internațională, să ajungi să cunoști extrem de bine contextul în care îți desfășori activitatea, să descoperi noi talente. În ceea ce privește practica mea curatorială, pot spune că îmi place foarte mult să descopăr artiști noi pe care să-i promovez, să fac scouting mai ales din rândul studenților mei.

Care a fost primul proiect artistic curatoriat de tine și cum te raportezi acum la el?
Primul meu proiect curatorial a însemnat și primul proiect de artă în spațiul public din România – Proiect 1990. În 2009, începusem să trec zilnic prin Piața Presei Libere, acolo unde rămăsese un enorm soclu, gol din 1990, și unde, pe vremea lui Ceaușescu, trona statuia lui Lenin. Mă tot întrebam de ce nu vrea nimeni să pună nicio sculptură pe soclul acela de granit, abandonat din martie 1990, de când preotul Gigi Macaragiu împreună cu câteva mii de de oameni au dat jos statuia lui Lenin de pe el. Am tot așteptat să se întâmple ceva cu el până am ajuns la concluzia că trebuie să face u ceva în acest sens, să iau taurul de coarne. Așa că l-am transformat în spațiu de expunere cu caracter temporar. „Proiect 1990” a înseamnat 4 ani minunați de muncă și expoziții temporare de artă contemporană, din ianuarie 2010, până în mai 2014, 20 de proiecte, o expoziție internațională la muzeul Beelden aan Zee din Haga, două volume apărute la editura Vellant, zeci de articole în presă, mențiuni în lucrări de licență, mediatizare internațională. Un proiect care a deschis și apetitul publicului pentru arta în spațiul public și care mi-a deschis calea către un alt proiect minunat, la un nivel mai mare – Art Safari București.

Ce calități îți trebuie pentru a fi/ a deveni un bun curator?
În primul rând, trebuie să fii pasionat de artă, curios, să îți dorești să descoperi lucruri, să fii empatic cu dorințele și modul de lucru al artiștilor. Și, nu în ultimul rând, să îți construiești o echipă bună.

Ce sfaturi ai pentru cineva interesat să investească în artă/ să înceapă o colecție de artă?
În primul rând, să se familiarizeze cât de mult poate cu arta – să viziteze cât mai multe muzee, galerii, să participe la evenimente artistice, să citească despre istoria artei. Pentru a înțelege o operă de artă, este nevoie de o atenție la detalii, puțină răbdare, curiozitate și dorința de a reflecta asupra propriilor trăiri și sentimente. O pictură nu trebuie să fie neapărat frumoasă, la modul în care ne gândim cu toții, ca să fie bună – important este dacă și cum îți atrage atenția, fie că te uimește, te bucură, fie că te intrigă. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple este important să acorzi timp lucrării, să îi descoperi detaliile. Legat de genuri, chiar dacă marii maeștri, Luchian, Tonitza, Grigorescu rămân preferații colecționarilor români, arta contemporană câștigă din ce în ce mai mult teren. Avem artiști români contemporani prezenți în colecții relevante și vom avea multe de spus și de arătat în viitorul apropiat în domeniul artei contemporane, la nivel european, chiar mondial. Așa că arta românească contemporană și supercontemporană merită urmărită și achiziționată.

Numește-mi câțiva artiști în vogă ai momentului și spune-mi de ce ar trebui să ne întoarcem privirea asupra lor?
Mircea Cantor, Arantxa Etcheverria, Radu Cioca, Ioana Stanca, Răzvan Boar, Vlad Olariu, Alex Mirutziu, Șerban Savu, Marius Bercea sunt doar câteva exemple de artiști contemporani valoroși. Dacă nu le cunoașteți lucrările, aveți șansa de a-i cunoaște mai bine la Art Safari București 2018. Și dacă le cunoașteți deja o parte din lucrări, veți putea vedea la Art Safari opere în premieră, create special pentru acest eveniment.

Ioana Ciocan, directorul Art Safari, despre ediția 2018, artiștii în vogă și munca de curator

Arantxa Etcheverria, Războinicii, fotografie digitală, 2017

Foto:  PR

Lidia Buble, dezvăluiri din copilărie: "Mi se părea ceva anormal să adorm fără să iau bătaie"

Lidia Buble, dezvăluiri din copilărie: "Mi se părea ceva anormal să adorm fără să iau bătaie"