Tradiţii de nuntă la români

Zodiacul Chinezesc. Ce zodie chinezească ești în funcție de anul nașterii

04.05.2014, 09:00. Actualizat 08.02.2022, 11:28

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Vremurile în care prezenţa lăutarilor cântând „Ia-ţi, mireasă, ziua bună” era absolut obligatorie s-au cam dus. Limuzine, mărturii și altele brizbizuri le-au înlocuit cu succes. Care mai sunt de fapt tradiţiile de nuntă la români?
Ceva vechi, ceva nou, ceva împrumutat… Cam aşa s-ar putea descrie nunta românilor de azi. Totul oscilează între nunta opulentă, cu dar strigat sau „la plic”, și petrecerea cu fast, dar fără pretenții. Deși restaurantele tot mai luxoase au luat locul corturilor din curțile caselor, superstiţiile stau încă la loc de cinste, spre încântarea sau spre disperarea mirilor! Chiar dacă ai ales să spui „da” în balon, sărind cu parașuta, în vârf de munte sau pe malul mării, e bine să ai în vedere și câte ceva din folclor, măcar spre deliciul celor mai în vârstă din familie.

Tradiţii de nuntă – cine e cel mai important personaj?

Odinioară, părinţii organizau nunta, pentru a fi siguri că tradiţiile se respectă cu sfinţenie. Azi, tinerii pregătesc totul, eventual printr-o firmă, tocmai pentru a evita obiceiurile. Datina pețitului s-a uitat. Se presu-pune că mirele a fost deja în peţit și că părinţii fetei şi-au dat acordul şi binecuvântarea. Problema nașilor e spinoasă. Conform tradiției, naşul e cel mai important personaj, tronând chiar mai presus de miri. Alegerea naşilor e deosebit de grea, căci rolul lor este acela de a-i călăuzi pe tineri în viață, ca părinți spirituali, pe lângă obligația materială de a suporta cheltuielile cu voalul şi parura miresei, a lumânărilor şi a slujbei religioase. Nunta ar trebui să înceapă de dimineață. Ginerică e bărbierit simbolic de tată, de frate sau de un cavaler de onoare, apoi se îmbracă și pornește către nași, plecând după aceea cu toții să ia mireasa. Fata va sta ascunsă până când mirele o va găsi şi vor merge împreună la biserică. Nașa, cu soacra mică, ajută mireasa să se îmbrace. Naşa îi prinde voalul, în timp ce lăutarii cântă „Ia-ţi, mireasă, ziua bună”. În funcție de regiune, la ieşirea din casă, se rupe turta deasupra capului miresei, apoi se împarte celor prezenţi și se încing hore. Deşi acum, din motive pragmatice, nunţile au loc de obicei sâmbăta, în trecut această zi aducea ghinion. Cea mai potrivită zi pentru oficierea căsătoriei religioase e duminica, după Sfânta Liturghie.

Tradiţii şi superstiţii legate de noroc

Superstițiile rămân la loc de cinste. Se crede că aduce noroc să vezi în ziua nunții miei, un coşar, păian-
jen, pisici negre, curcubeu. De vezi călugăr, măicuţă, un porc, şopârlă sau auzi croncănit de cioară e semn rău. Pentru ca ginerică să nu-și înșele soția, nuntașii nu trebuie să vorbească de căsătorie după apus. Nu e bine să te căsătorești de ziua ta sau după asfințit. De-ți iscălești numele pe talpa pantofului miresei, te căsătorești curând. Dacă mireasa scapă buchetul, se va despărţi. Dacă mirele scapă verigheta în biserică sau preotul pirostriile, căsnicia e blestemată. De se va stinge o lumânare în timpul slujbei, mirii vor fi neferi-ciţi. Verighetele nu trebuie să fie din aur combinat, că duc la despărţire. Orice dungă perpendiculară pe verighetă aduce ghinion.

Vezi cele mai intalnite traditii de nunta la romani!