Vindecare prin dans

De Revista Unica, pe Ultimul update Marți, 23 august 2016, 11:26
Psihoterapeutul Miruna Stănculescu ne vorbeşte despre valoarea terapeutică a dansului.

Când ai dansat ultima dată pe săturate? Dacă nu în cuplu, atunci măcar separat? Dacă nu în public, atunci măcar acasă? Dansul este generator de bună dispoziţie şi de energie pozitivă şi ar trebui să profităm din plin de el!

Dansul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale noastre. A fost şi a rămas însoţito­rul multor ritualuri sau ceremonii semnificative din viaţa noastră. Arheologia are dovezi vechi de 9 000 de ani, care atestă că dansul este un însoţitor al civilizaţiei umane. De-a lungul istoriei, a fost folosit ca atât ca formă de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor, cât şi ca metodă de vindecare. Nu e deci de mirare că studiile confirmă că, da, e adevărat, dansul ajută la îmbunătăţirea stării generale de sănătate, la echilibrarea emoţională şi mintală. Imagistica medicală ne spune astăzi că anii de practică ai dansatorilor profesionişti se văd nu numai pe trupul, ci şi pe creierul acestora.

Valoarea terapeutică a dansului

terapia prin dans

Ca formă de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor, dansul ne ajută să ne conectăm, prin muzică, cu emoţiile noastre şi mai apoi să le exprimăm prin mişcare. Şi nu mă refer prin aceasta la necesitatea de a ajunge la vreo performanţă artistică sau estetică, ci doar la a ajunge la nivelul de centrare pe sine care să ne facă să uităm de lumea din afara noastră şi care să ne permită să ne exprimăm trăirile interioare prin mişcare. Adică momentul acela la care încetezi să te mai întrebi cum arăţi şi ce înţeleg alţii din ce faci tu şi nu mai contează decât ce simţi tu şi cum exprimi ce simţi prin mişcare. Asta ne face şi să înţelegem de ce unii dintre noi avem nevoie de un stimulent înainte de a ne face curaj să dansăm pe la vreo petrecere. Pentru că din cauza vieţii moderne axate pe imaginea de sine, ne pierdem pe noi, cei autentici, în obişnuinţa de a arăta ceea ce credem că e acceptabil din punct de vedere estetic sau comportamental. În acest context, studiile confirmă eficacitatea tipurilor de dans care pun accent pe exprimarea liberă a mişcărilor, şi nu pe o anumită postură (de exemplu, dansuri latino versus vals vienez).

Dansul ca formă de vindecare

Se ştie că blocarea exprimării unei emoţii sau a alteia poate crea probleme. Şi mai ştim că nu e neapărat nevoie de exprimarea verbală a acestora. Dansul poate ajuta la subli­marea în mişcare a conflictelor noastre interioare sau a lucrurilor rămase nespuse. Studiile ne mai arată şi că, prin corectarea posturii şi a îmbunătăţirii imaginii corporale, ajută la creşterea stimei de sine şi la dezvoltarea abilităţilor de comunicare non-verbale şi a celor de conectare socială. Acestea sunt însă efectele oarecum previzibile ale dansului. Există însă studii recente care scot la iveală consecinţe pozitive, dar cu mult mai neaşteptate – de pildă, ameliorarea unui anumit tip de tulburări de echilibru (generate de urechea internă). Alte voci susţin că dansul ajută creierul în procesul de rezolvare de probleme, stimulând un anumit tip de gândire, cea creativă (divergentă). Ori că în procesul de învăţare a paşilor este inclus şi cel de repetare în memorie a paşilor, iar acest proces îmbunătăţeşte memoria musculară, la rândul ei un factor important în menţinerea unei scoarţe cerebrale sănătoase.

Echivalentul terapiei de cuplu

Pur şi simplu, atunci când implică doi parte­neri, a dansa înseamnă a fi atent la celălalt, a te sincroniza, a avea un scop comun. Toate lucrurile complicat de realizat atunci când viaţa se desfăşoară pe repede-înainte şi rareori avem timp să ne concentrăm atenţia pe partenerii de viaţă. În plus, dansul poate fi profund erotic. Iată, de pildă, o descriere a tangoului: „Sentimentul de a trăi şi respira în doi exprimat prin dans, o invitaţie de a fi susţinut de braţe pe care nu-ţi doreşti să le părăseşti niciodată, un dans al corpurilor împletite împreună, care mângâie spaţiul de dans şi se mângâie unul pe celălalt. Seducţie prin mişcare. Limbaj sublimat.“ Salsa propune o altă abordare: aceea a leaderului şi a follower-ului. Altfel spus, o metaforă despre pierderea controlului şi acordarea încrederii.

Beneficiile imperfecţiunii

Pasul cel mai greu de făcut este să nu te laşi intimidat de aparenţa complicată a dansului. Poate fi o lecţie şi despre beneficiile imperfecţiunii, pentru că răsplăteşte chiar dacă paşii nu sunt cei ai unui profesionist. Tot ce ai nevoie este să laşi controlul deoparte şi să laşi emoţiile să se exprime în mişcare. Într-o lume în care raţionalul este baza existenţei noastre, poate fi o experienţă interesantă să îşi regăseşti îndemânarea de a improviza purtat de emoţii, abilitate pierdută de multe ori odată cu sfârşitul copilăriei. Concomitent cu recâştigarea acestei abilităţi, reintrăm în contact cu partea noastră emoţională şi reuşim să o exprimăm.

Terapia prin dans şi mişcare (http://www.adta.org/) chiar pe asta pune accentul: pe conştientizarea, integrarea şi exprimarea emoţiilor cu ajutorul dansului. Care pot fi semnele că ai nevoie de exprimarea emo-ţ­iilor tale? Dacă una dintre emoţii devine prevalentă (tristeţe, anxietate ori furie), dacă ai simptome cărora nu le găseşti o explicaţie medicală (denumite somatizări) sau dacă simţi că te rătăceşti în labiritul deciziilor de fiecare zi – toate acestea pot fi semne că ai nevoie să reintri în contact cu tine – emoţii şi cogniţii deopotrivă.

Citeşte şi – Ce sport ți se potriveşte, în funcţie de zodie

Citeşte şi – Sonia Argint-Ionescu: „Sportul face parte din stilul meu de viață“

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!