Simona Strungaru, dirijor: „Muzica ne ajută să intrăm în contact cu sinele nostru”

De Adina Rosetti pe
Este pianist, dirjor de orchestră, orchestrator și compozitor de muzică de film. În 2007 a absolvit masterul in dirijat orchestral la Universitatea Națională de Muzică București, iar în 2015 lansează orchestra și conceptul Simona Strungaru Symphonics,

bazat pe muzică originală și orchestrații semnate Simona Strungaru. A dirijat de la muzică simfonică până la pop și rock (Loredana, Voltaj, Urma etc). Pe 12 septembrie, în cadrul Festivalului Enescu, va dirija Ansamblul Sonomania și soliștii săi, în spectacolul “Opera 9”.

Eşti pianist, dirjor de orchestră, orchestrator şi compozitor de muzică de film. Când şi cum activezi pe toate aceste planuri?
Este o problemă de time management, am mai multe proiecte diferite care rulează în paralel şi în care mă regăsesc în ipostaze diferite. Din fericire, am un sprijin extraordinar în soţul meu, trompetistul Sebastian Burneci, care reprezintă ancora mea în realitate şi un minunat exemplu de profesionalism. Am început prin a studia pian clasic la 4 ani şi am continuat pe acest drum până la terminarea facultăţii la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi a masteratului la Conservatorul de Muzică din Amsterdam. La Universitatea Naţională de Muzică am studiat dirijat orchestral în cadrul masterului. După facultate, am început să orchestrez pentru mai multe proiecte de fuziune între muzică clasică şi pop/rock/alternativ, proiecte pe care le-am şi dirijat şi care mi-au  deschis ochii către compoziţie. Am fost întotdeauna o mare iubitoare de film şi teatru, de actorie. Mi-am dorit să devin actriţă, dar timpul îndelungat investit muzicii nu mi-a permis să demarez în acest vis. Acum am reuşit să întru în lumea filmului, prin compoziţia muzicală, ceea ce îmi conferă un rol cu atât mai amplu şi complex în producţie şi prin care rămân fidelă şi primei iubiri, muzica.

Sunt puţine femei-dirijor. Tu cum ai pornit pe acest drum?
Ca pianistă, cea mai mare bucurie o resimt cântând ca solistă cu orchestră. Colaborarea cu toţi instrumentiştii creează ceva extraordinar. Am vrut să îitru mai mult în lumea colegilor din orchestră, pentru a le înţelege specificul instrumentelor şi al tipului de producere a sunetelor, toate în ideea de a putea comunica la modul ideal cu aceştia din ipostază de solistă. Demarând toată această activitate mi-am dat seama că o pot face şi încă bine şi astfel mi-am lărgit orizonturile. Cred că tradiţia a făcut că puţine femei să se apuce de dirijat, însă în zilele noastre lucrurile se schimbă şi din ce în ce mai multe dirijoare sunt apreciate pentru forţa şi măiestria lor. Din fericire, nu am simţit nicio piedică datorită faptului că sunt femeie.

Ce calităţi îţi trebuie pentru a fi un bun dirijor? Care este partea cea mai dificilă a acestei meserii?
În primul rând, un bun dirijor cunoaşte partitura pe care o are de dirijat, atât ca text, cât şi ca mesaj al textului muzical, şi ştie ce are de făcut din punct de vedere tehnic pentru a transmite propria viziune, decodificare a muzicii. Este important să cunoască problematica instrumentală pe care o ridică partitura, pentru a şti ce poate cere de la instrumentiştii cu care lucrează. Nu în ultimul rând, şi asta este ceva ce aplic cu reală plăcere şi credinţă, un dirijor bun ştie că lucrează cu colegii săi şi nu cu subalterni. Până la urmă, fără cei care produc sunetul muzical, degeaba dai din mâini. Partea cea mai dificilă, dar şi plăcută, este să pui împreună toate detaliile de mai sus.

Simona Strungaru, dirijor: „Muzica ne ajută să intrăm în contact cu sinele nostru”

 

Cum lucrează un dirijor? Se ştiu foarte puţine despre aceasta meserie…
Sunt trei etape prin care un concert ajunge să se întâmple. Prima etapă este, contrar aşteptărilor, o muncă foarte singuratică, în sensul că în pregătirea partiturilor eşti doar tu cu tine şi cu partitura, realizând harta a ceea ce necesită a fi făcut. A doua etapă este lucrul propriu-zis cu orchestra, care este în linii mari similar în toate cazurile, în sensul că toţi cei prezenţi îşi concentrează forţele într-o direcţie unică. Ceea ce diferă însă în pregătirea unui concert, de la o lucrare muzicală la alta, ţine de specificul şi problematica muzicii, al orchestraţiei, ritmicii, ș.a.m.d. Dirijorul trebuie să ţină cont de toate aceste aspecte în programarea repetiţiilor. Cea de-a treia etapă este concertul în sine, momentul în care toată munca acumulată dă roade şi muzica ia naştere pe scenă în faţa publicului.

Ce simţi când eşti pe scenă, dirijând? Putem vorbi şi despre inspiraţie/ improvizaţie în momentele acelea?
Mă simt bine pentru că împărtăşesc muzica alături de colegii muzicieni. Sigur că se poate vorbi de inspiraţie în dirijat. Cea mai importantă este conexiunea între toţi cei de pe scenă. Se pot crea momente unice pe care nu le poţi cuantifica în repetiţii, deci se poate vorbi clar despre inspiraţie, atât a dirijorului, cât şi a instrumentiştilor, desigur, păstrând limitele stilistice ale muzicii. Această inspiraţie poate avea legătură cu starea de spirit a muzicienilor şi cu acustica sălii sau a cadrului în care se desfăşoară concertul, care se poate schimba faţă de repetiţii datorită apariţiei publicului. De obicei, prin improvizaţie înţelegem ieşirea din cadrul prestabilit. Improvizaţia în dirijat este un termen mai discutabil, deoarece el coordonează ceea ce este prestabilit, dar este posibil. Totul depinde de stilul muzical abordat şi de partitura interpretată. Spre exemplu, în muzica contemporană sunt numeroase lucrări în care un anumit motiv se repetă ad libitum. Deasemenea, în muzica de jazz, momentele improvizatorice ale muzicienilor pot fi coordonate de dirijor. Este de datoria dirijorului să îşi folosească intuiţia muzicală, inspiraţia pentru a improviza pe moment.

De ce avem nevoie de muzică în viaţa noastră? Pentru tine ce înseamnă muzica?
Muzica ne ajută să intrăm în contact cu sinele nostru. Câţi oameni pe pământ, atâtea personalităţi, firi şi, în concordanţă, muzici. Muzica este o vibraţie pe care o percepem cu toţii, fie că ne ocupăm cu asta sau nu, poate fi alinare, energizare, contemplaţie, adorare. Pentru mine muzica reprezintă un prieten pe viaţă pe care l-am cunoscut de mică şi cu care călătoresc în fiecare clipă a vieţii mele.

Foto: Vlad Cupșa, Paul Buciuta

 

Citește și alte interviuri cu femei care și-au construit cariera în muzica clasică în numărul de septembrie al revistei UNICA!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Câți bani câștigă Delia pe o oră de cântat

Câți bani câștigă Delia pe o oră de cântat