Peștera Scărișoara, feerie de gheață în subteran

De Adina Stanila, pe

Faimoasa Peștera Scărișoara din Parcul Național Apuseni ascunde al doilea ghețar ca mărime din lume, aflat în subteran. Cum ajungi la intrare în Peștera Scărișoara, trebuie să cobori treptele de metal care duc la o adâncime de 48 de metri. Aici, gheața nu se topește niciodată!

Peștera Scărișoara este un loc inedit și spectaculos și unul dintre cele mai atractive locuri de vizitat din țară. Aflată în Parcul Național Apuseni, pe teritoriul județului Alba, la peșteră se ajunge pe un drum forestier pornind din comuna Gârda de Sus. Numele de Scărișoara provine de la localitatea Scărișoara aflată la 16 km mai jos de peșteră. Înainte de reîmpărțirea teritorială a comunelor din Apuseni, peștera și ghețarul au aparținut de comuna Scărișoara și au rămas cu numele ei.

Cum ajungi la Peștera Scărișoara pe jos sau cu mașina

intrarea în Peștera Scărișoara plină de zăpadă

intrarea în Peștera Scărișoara plină de zăpadă

Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncușa. De aici există trei variante.

Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătunul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la Peștera Scărișoara.

Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km care duce până în cătunul Ghețar.

Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar, lung de 12 km. Peștera este localizată la 46°29′23″N 22°48′35″E.

Temperaturi de iarnă, în orice sezon

Peștera Scărișoara, feerie de gheață în subteran

Este atât de rece în peșteră, că zăpada nu se topește niciodată la intrare. Trebuie să te îmbraci cu o haină călduroasă, cu bocanci și pantaloni groși pentru a te bucura pe îndelete de vizita în peșteră.

Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime.

Peștera Scărișoara este formată dintr-o singură încăpere cu o întindere totală de peste 700 de metri în mijlocul căreia se află blocul de gheață vechi de peste 4000 de ani, cu un volum măsurat de 80.000 de metri cubi. În peșteră se pot admira stalagmite de gheață, unele permanente, altele prezente doar pe perioada iernii, precum și un relief carstic bogat în diversitate și impresionant ca frumusețe.

Pe carotele de gheață recoltate în 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță Cluj au descifrat date incredibile despre vremea din fiecare an din cei 4000 care s-au scurs, date despre incendiile din zonă sau despre exploatarea aurului încă din vremea dacilor.

Date istorice și științifice despre Peștera Scărișoara

Localnicii cunosc și folosesc peștera ghețarului de la Scărișoara din vremuri foarte vechi, poate chiar din vremurile strămoșilor daci. Probabil a avut rol de frigider pentru cărnuri și alimentele perisabile ale celor care trăiau în apropiere.

Prima atestare scrisă a ghețarului apare într-un document administrativ prin care împărăteasa Maria Tereza autoriza ocolul silvic din comuna Scărișoara să taie lemne pentru repararea scărilor de acces în peșteră.

Din anul 1933, Peștera Scărișoara a fost pusă sub protecția legii, dar a fost intens studiată din perioada lui Emil Racoviță. În ultimii 30 de ani, însă, gheața a scăzut cu doi metri și topirea s-a accelerat din cauza schimbărilor climatice.

După o vară călduroasă, este posibil să găsești la intrare un mare lac peste gheața milenară depusă în fundul peșterii. Cel mai bine este să vizitezi ghețarul în lunile mai – iunie, când se păstrează încă zăpezile de peste iarnă.

Alte peșteri cu ghețari subterani din Europa sunt Peștera Eisriesenwelt din Alpii Austrieci, care are formațiuni de gheață pe o suprafață de 30.000 mp, și peștera Dobsina din Slovacia unde volumul gheții este de aproximativ 145.000 mc.

Ce legende mai știu bătrânii locului despre Ghețarul de la Scărișoara

perdele de gheață la intrarea în peșteră

perdele de gheață la intrarea în peșteră

Un loc unic în țară și atât de spectaculos, era imposibil ca Peștera Scărișoara să nu aibă și ea poveștile ei. O legendă spune că gheața este făcută de respirația tăioasă și geroasă a unui balaur, pe numele lui Solomat. Balaurul fura câte o fată frumoasă din vecini în fiecare noapte de Anul Nou și o ascundea în palatul lui de gheață, de unde nu a mai scăpat niciuna.

O altă poveste spune că, în bazinul cu apă dintr-o anumită parte a peșterii, trebuie să te apleci și să iei o înghițitură de apă rece ca gheața și apoi să îți pui o dorință. Cine ține dorința secretă un an de zile, are șansa să i se împlinească. Cine nu știe să țină secretul, riscă să se întoarcă dorința împotriva lui.

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro