Mănăstirea Voroneț, Capela Sixtină a României

De Adina Zamfir, pe Ultimul update Miercuri, 09 decembrie 2020, 14:06

Mănăstirea Voroneț adună o mulțime de taine și superlative cu care se mândrește orice român. Nu doar că este cea mai frumoasă mănăstire din România, dar a rămas un important centru de cultură și credință din vremea lui Ștefan cel Mare. Dacă ajungi o singură dată la Mănăstirea Voroneț, nu o mai poți uita!

 

Celebră pentru picturile ei într-o culoare albastră unică în țară și în lume, Mănăstirea Voroneț, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, este numită adesea Capela Sixtină a Orientului. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme, și face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială.

Mănăstirea Voroneț, Capela Sixtină a României

Pictura de la interior a fost conservată cu grijă din perioada lui Ștefan cel Mare, din anul 1496, iar pictura exterioară, celebră pentru Albastrul de Voroneț, datează după vremea domnitorului Petru Rareș, în jurul anului 1550. Picturile de la Voroneț sunt o adevărată comoară națională și au transformat mănăstirea într-unul dintre locurile de vizitat pe care nu trebuie să le ratezi.

Cât despre enigma albastrului de Voroneț, aceasta se păstrează cu mare taină, pentru că niciun specialist nu a reușit până acum să descopere toate ingredientele folosite câdva de zugravii acestei biserici. Este un albastru spre verde, unic, nemaiîntâlnit la nicio altă mănăstire moldovenească, și deosebit de rezistente intemperiilor, fiind și azi la fel de luminos ca în vremurile medievale.

Mănăstirea Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare și a lui Daniil Sihastrul

Mănăstirea Voroneț, Capela Sixtină a României

Construcția bisericii de piatră de la Voroneț este legată în aceeași măsură de voievodul moldovean, precum și de cuviosul Daniil Sihastrul, sfătuitor al lui vodă. Legenda spune că Ștefan cel Mare a venit la pustnicul Daniil Sihastrul să îi ceară un sfat după luptele aprige cu turcii. Domnitorul abătut de griji se temea să închine țara turcilor și ar fi purtat războaie crunte, pentru a-și salva neamul.

La fel a fost sfătuit și de călugărul care trăia în izolare pe meleagurile Voronețului. Daniil Sihastrul l-a sfătuit pe domnitor să continue luptele, pentru că va izbândi, și apoi să se întoarcă și să ridice în acele locuri o biserică drept mulțumire pentru Dumnezeu.

Centru de educație și cultură

Încă de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar mai ales după 1488, mănăstirea devine un important centru de credință, educație și cultură. Au existat aici o școală în care se predau slavona și româna veche și o scriptorie unde se copiau texte religioase de mare însemnătate. Tot de pe timpul lui Ștefan datează și pictura interioară a bisericii. Dar pictura exterioară datează din timpul domniei lui Petru Rareș și este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești.

Arhitectura bisericii ilustrează stilul moldovenesc și totodată împletește liniile simple și armonioase ale clădirilor autohtone cu elemente din goticul târziu, împrumutate din arta bisericească a Apusului.

Frescele exterioare, o întreagă Învățătură a Scripturii

Ceea ce uimește cu adevărat la Mănăstirea Voroneț este pictura ei exterioară. Construită de la bun început cu ferestre foarte mici, ca ale conacelor modeste de la țară, biserica a oferit planuri întinse pe zidurile exterioare pentru fresce bogate în detalii.

Ucenicul lui Daniil Sihastrul, mitropolitul Grigorie Roșca, un cărturar cu vederi largi și un mare erudit, a continuat împodobirea bisericii și a susținut realizarea frescelor exterioară, după o viziune originală și totodată specifică artei bisericești din Moldova. Iar autorul frescelor se presupune a fi pristavul Marcu, meșter iconar, care a lucrat cu o echipă ambițioasă de zugravi, dar numele lor nu s-au păstrat.

Mitropolitul Grigorie Roșca și-a dorit ca pictura exterioară să fie o adevărată învățătură, accesibilă celui mai umil credincios, care nu știa să citească Biblia. Fondul albastru și minunat de senin pune în valoare toate celelalte culori, linii și forme desenate îndrăzneț, simplu și sugestiv.

Scene biblice la Mănăstirea Voroneț

Mănăstirea Voroneț, Capela Sixtină a României

Fațada de vest, cu spațiul ei amplu, este scena Judecății de Apoi, o compoziție uriașă, unică în arta bisericească bizantină, fără elementele de coșmar care apar mai târziu în picturile catedralelor din Vest. Judecata de Apoi expune înainte de toate cum se împlinește vrerea Tatătului, prin Fiul Său care va duce lumea la Mântuire.

Celelalte faţade ale pridvorului reprezintă, spre sud, Viaţa Sfântului Nicolae şi a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, pe contrafort Sfântul Gheorghe omorând balaurul, iar spre nord Vămile văzduhului.

La interior, pe pereții absidei Altarului precum şi pe absidele laterale sunt pictate procesiunea tuturor Sfinţilor din Vechiul şi Noul Testament, care se îndreaptă spre RăsăritA doua temă, amplasată pe faţada de sud în dreptul pronaosului, reprezintă Arborele lui Iesei sau Arborele genealogic al lui Iisus Hristos. A treia temă este Imnul Acatist reprezentat pe faţada de nord.

Viața simplă din Moldova, în pictura de la Voroneț

Frescele celebre de la Mănăstirea Voroneț surprind într-un mod armonios și simplu scene din viața de zi cu zi, reprezentate foarte natural. Eva toarce lâna ca o gospodină, iar Adam ară cu plugul cu boi. Abel este înfățișat ca un cioban cu turma sa de oi. Îngerii din scena Judecăţii de Apoi cântă din buciume moldoveneşti.

Carul de foc cu care Sfântul Ilie a urcat la cer este o simplă căruţă ţărănească. Femei despletite conduc un mort spre locul de veci. Oamenii din popor au costume populare, pe alocuri apar lavițe, jilțuri, covoare sau instrumente muzicale tradiționale. Armele care apar în unele scene sunt specifice Moldovei din secolul al XVI-lea: arcul cu săgeţi, sabia, suliţa, scutul.

Mănăstirea Voroneț, decădere și renaștere

Fiecare scenă, fiecare icoană și fiecare colț din biserica albastră a Voronețului respiră istorie și cultură autentică. În fiecare loc vei descoperi ceva ce te uimește prin profunzimea și frumusețea lucrului bine făcut.

Mănăstirea medievală a fost o adevărată şcoală de caligrafi, miniaturişti şi traducători din limbile greacă şi slavonă unde se lucra stăruitor la formarea limbii naţionale. Sunt faimoase două din cele mai vechi manuscrise româneşti: Codicele Voroneţean şi Psaltirea Voroneţeană copiate în veacul al XVI-lea, iar în muzeul mănăstirii vei găsi multe alte comori ale credinței și culturii românești.

În 1785, partea de nord a Moldovei este alipită Imperiului Austro-Ungar, iar călugării sunt alungați de la mănăstire, care este pustiită și sărăcită de toate odoarele. Doar frescele au rezistat timpului, niciun cotropitor neavând curajul de a le distruge. Abia în 1991, mănăstirea renaște și devine mănăstire de maici, în același timp fiind unul dintre cele mai mari monumente istorice și religioase din țară.

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!