Lacul Colibița, o perlă rară între lacurile frumoase ale României

De Adina Stanila, pe

Lacul Colibița, de o rară frumusețe în țară, situat pe Valea Bistriței, între Munții Bârgăului și Munții Călimani, atrage tot mai mulți turiști de la an la an. Plajă, ape curate, un aer de munte pur, trasee și drumeții, plimbări pe apă și cu bicicletele… tot ce vrei găsești lângă lacul Colibița și multe alte obiective atractive în zonă.

Poveștile de acum un secol spun că lacul Colibița avea un aer atât de curat și binefăcător că putea vindeca afecțiuni pulmonare grave. Istoria păstrează mărturia unor oameni care s-au vindecat de tuberculoză pe aceste meleaguri, unde a funcționat și un sanatariu până în anul 1944.

Lacul Colibița, un lac tânăr, dar tot mai îndrăgit de turiști

Lacul Colibița, o perlă rară între lacurile frumoase ale României

Lacul Colibița s-a format destul de recent, după construcția barajului pe râul Bistrița între anii 1977 – 1991. El reprezintă poarta de intrare în Munții Călimani și locul de unde poți pleca pe trasee montane sau poți face plajă pe mal, te poți plimba cu barca sau poți pescui și te poți relaxa în voie. Este unul dintre cele mai liniștite și pitorești locuri de vizitat din România.

Lacul Colibița are suprafața de 270 ha și lungimea de 13 km. Pe malurile sale se află stațiunea Colibița care a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii 20 de ani, tot mai multe pensiuni și hoteluri fiind construite foarte aproape de apă.

Un tur cu mașina în jurul lacului poate dura aproximativ 2 ore, timp în care poți admira pădurile și munții Călimani, dar mai ales culorile variate ale apei curate, cu cele mai frumoase nuanțe de albastru și verde.

Cum a fost descoperită Colibița

Lacul Colibița este foarte tânăr. Apele Bistriței s-au adunat aici după ce a fost ridicat barajul terminat în 1991. Dar Colibița și aerul ei binefăcător era cunoscută cu multă vreme în urmă.

Fiica unui sas înstărit din Bistrița, bolnavă de tuberculoză, a fost adusă la Colibița în anul 1883, să respire aer curat de munte și să se înzdrăvenească. Iar aerul de aici a făcut minuni, copila plecând acasă complet vindecată. Oamenii locului știau cât de benefic este aerul pe care îl respiră, iar povestea fetiței care s-a vindecat de boala cumplită a ajuns la urechile multor oameni cu bani.

În scurt timp, o arhitectă renumită din Bistrița, Erika Schuller, vine și ea bolnavă de tuberculoză la Colibița și reușește să se vindece. Dar Erika nu a mai plecat. Ea a construit aici un sanatoriu pentru bolnavii de TBC care a funcționat până în 1944, când a fost distrus de un incendiu.

Lacul Colibița, între două lumi

Războiul, foametea și sărăcia au făcut ca frumoasele locuri de pe Valea Bistriței să fie uitate o vreme. Doar localnicii se mai bucurau de binefacerile zonei, unde nimeni nu a mai venit să refacă sanatoriul.

Spre finalul epocii comuniste, se decide construcția unui baraj care a dus la apariția lacului, dar cu prețul multor dureri și sacrificii. Satul Colibița și biserica și zeci de gospodării au ajuns sub ape. Oamenii au fost strămutați, dar nimeni nu a plecat departe de aceste locuri de o frumusețe rară.

Pe fundul lacului trăiește încă lumea veche și se tânguie blestemele celor care și-au pierdut agoniseala de o viață. Dar pe malurile lui noi, stațiunea Colibița a prins o altă viață și continuă să se dezvolte.

Ce atracții și distracții oferă stațiunea și lacul Colibița

Lacul Colibița, o perlă rară între lacurile frumoase ale României

Aceste locuri se laudă cu liniște, un aer deosebit de curat, păduri întinse și ape limpezi. Iubitorii de plimbări cu barca au ce face aici o săptămână întreagă. Se mai poate face plajă, înot, drumeții pe trasee montane, plimbări cu bicicleta sau cu motoarele pe drumurile forestiere din zonă.

Iubitorii de trasee provocatoare de munte pot urca pe Vf. Bistricioru la 1990 m de unde pot avea o priveliște de poveste.

Poți face o drumeție ușoară către rezervația Tăul Zânelor, prin pădure, pe lângă izvoare repezi, peisajul fiind unul de-a dreptul deosebit. Tăul Zânelor este un lac de dimensiuni reduse și numai 4 metri adâncime, dar zona este fermecătoare. Traseul durează numai două ore și merită să îl parcurgi pe jos.

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro