De ce a murit Mihai Eminescu

Marele poet Mihai Eminescu s-a stins din viață prematur, la numai 39 de ani, internat într-un sanatoriu din București. Ani de-a rândul românii s-au întrebat de ce a murit Mihai Eminescu atât de tânăr, de ce era internat într-un azil și dacă sifilisul a fost adevărata cauză a morții.

Cuprins

1 De ce boli a suferit Mihai Eminescu
2 Ziua fatidică a decesului
3 De ce a murit Mihai Eminescu – ipoteze și controverse
4 Ce spun medicii din zilele noastre
5 Care a fost cauza cea mai probabilă a morții
6 Decesul lui Mihai Eminescu în contextul epocii

Dispariția prematură a marelui poet național a lăsat în urmă numeroase controverse, cu atât mai mult cu cât gazetarii vremii, scriitorii și apropiații au formulat tot felul de ipoteze.

De ce a murit Mihai Eminescu atât de repede după ce a fost internat în azil? Majoritatea contemporanilor știa că Eminescu era bolnav, dar mulți oameni sperau ca starea lui de sănătate să se îmbunătățească. Vestea morții a venit fulgerător și a ridicat numeroase semne de întrebare. Unii s-au hazardat să spună că a fost ucis, alții au dat vina pe nepăsarea medicilor care au indicat un tratament necorespunzător.

De ce boli a suferit Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a încetat să mai lucreze la ziar din luna iunie 1883. Starea lui de sănătate era deja fragilă, se simțea obosit, epuizat, sătul de toate problemele care îl copleșeau. Era mult mai afectat emoțional și psihic, decât fizic, și nu mai găsea energia să continue munca la gazetă.

Au pus accentul pe discreție, dar soacra Andreei Popescu nu s-a putut abține! Ce mesaj a publicat doamna Mihaela, după ce dansatoarea a anunțat divorțul de fiul ei, Rareș Cojoc

Recomandarea zilei

O vreme a mai scris poezii, dar din ce în ce mai rar. Starea lui sănătatea se deteriora treptat.

Timp de șase ani de zile, Eminescu a fost chinuit de o boală pe care unii medici au diagnosticat-o drept neurosifilis, alții ar fi spus că era demență.

„Cine este Prima Doamnă? Mirabela Grădinaru? Dânsa nu este Prima Doamnă pentru că...” Iulia Albu, declarații controversate despre Mirabela Grădinaru. Ce a spus stilista despre partenera președintelui Nicușor Dan

Recomandarea zilei

Pe data de 3 februarie 1889, Mihai Eminescu a fost internat în spitalul Mărcuța din București de unde a fost transportat la sanatoriul Caritas, pentru a beneficia de îngrijiri mai bune. La sanatoriu, a fost examinat de medicii Zaharia Petrescu și Alexandru Șuțu care au concluzionat, după aproape o lună de zile, că: „Dl. Mihail Eminescu este atins de alienație mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut”, putem citi pe Wikipedia.

Eminescu a rămas internat la sanatoriul de pe strada Plantelor, unde se pare că a primit diverse tratamente, inclusiv injecții cu mercur, pentru a distruge sifilisul – așa cum se obișnuia în acele timpuri.

Ziua fatidică a decesului

Tratamentele greșite au agravat boala, Mihai Eminescu era tot mai slăbit, aproape incapabil să se ridice de pe pat sau să mai mănânce suficient. În dimineața zilei de 15 iunie 1889, corpul a cedat. Mihai Eminescu a murit la numai 39 de ani, măcinat fie de o boală neurologică, fie de sifilis, dar în mod cert condamnat de tratamentele limitate ale vremii.

În mod curios, marele poet a fost înmormântat cu o grabă suspectă. La numai două zile după moarte, fără prea multe pregătiri și fără un priveghi demn de un mare om al culturii române, Mihai Eminescu își găsea somnul de veci la umbra unui tei din Cimitirul Bellu.

Veronica Micle, femeia care l-a iubit până în ultima clipă, nu a suportat durerea dispariției lui și a încercat să își găsească liniștea la mănăstire. Ea s-a retras la mănăstirea Văratec, dar a intrat într-o puternică depresie. În luna august 1889, la numai două luni după moartea lui Eminescu, Veronica Micle s-a sinucis, înghițind arsenic.

De ce a murit Mihai Eminescu – ipoteze și controverse

Moartea prematură, după o perioadă lungă în care Mihai Eminescu s-a confruntat cu probleme de sănătate greu de diagnosticat, a ridicat numeroase semne de întrebare. Dispariția bruscă a ”Luceafărului” poeziei românești și mai ales graba cu care a fost înmormântat a generat tot felul de controverse.

Au fost voci care au susținut că Mihai Eminescu nu a fost bine îngrijit în așa numita Casa de sănătate a doctorului Alexandru Șuțu, iar la un moment dat ar fi fost lovit în cap de un alt pacient cu probleme neurologice. Unii consideră că moartea i s-ar fi tras de la acea lovitură puternică.

Alții susțineau că Mihai Eminescu ar fi murit din cauza sifilisului, pe care l-ar fi luat de la femeie de moravuri ușoare pe care o vizitase cu mulți ani în urmă.

Cei mai mulți, însă, au dat vina pe tratamentul dur la care a fost supus și anume pe injecțiile cu mercur, folosite în acele vremuri pentru a trata diverse boli psihice, dar și sifilisul.

Ce spun medicii din zilele noastre

O echipă formată din 12 medici cu specializări diferite a studiat în amănunt documentele medicale și tratamentele recomandate marelui poet. Concluzia lor este una surprinzătoare, dar mult mai apropiată de realitate decât am crede.

În primul rând, medicii români care au studiat ultimii ani din viața lui Mihai Eminescu au exclus ipoteza sifilisului. Conform raportului solicitat de Academia Română, simptomele acuzate de Mihai Eminescu și transcrise în foile medicale nu sunt simptomele unui pacient cu sifilis.

„Au luat toate documentele, toată descripţia bolii şi au constatat că un bolnav de sifilis nu trece prin ce a trecut Eminescu şi nu a avut simptomele respective”, declara academicianul Eugen Simion, după apariția cărții pe care a coordonat-o, sub titlul „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”, publicată de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.

„Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat, pe vremea aceea nici nu se putea documenta”, menționa medicul cardiolog Eduard Apetrei. Medicii de acum două secole puneau diagnosticul de sifilis numai după leziunile cutanate care apăreau după contactul sexual la un interval de timp, dar care pot fi atribuite și altor boli cu transmitere sexuală.

În al doilea rând, echipa de specialiști care a analizat cauzele morții a exclus și crima, deoarece nu au găsit nicio relatare credibilă a unui posibil incident din cadrul sanatoriului împotriva lui Mihai Eminescu. Crima a fost doar o legendă urbană care a circulat o vreme, știut fiind faptul că sanatoriile din acele timpuri erau locuri stranii, care ascundeau multe taine.

Care a fost cauza cea mai probabilă a morții

În pofida faptului că sifilisul a fost considerat multă vreme cauza morții poetului, nu sunt argumente clare care să certifice acest diagnostic.

În anul 2018, cartea „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor” a încercat să arunce o lumină asupra morții sale controversate.

Academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului nu sunt menționate clar simptome ale unor leziuni cerebrale specifice sifilisului. Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur, care oricum nu aveam cum să îi facă bine, a grăbit moartea poetului.

Cei 12 specialiști au ajuns la concluzia că simptomele marelui poet erau mai degrabă simptomele unei ateroscleroze și a unor grave probleme cardiace, probabil favorizate sau accentuate de injecțiile cu mercur.

Ateroscleroza este o boală cronică ce afectează arterele și inima, fiind principala cauza de apariție a deceselor prin infarct miocardic. Ateroscleroza este mai degrabă o boală a vârstei înaintate, dar poate că Mihai Eminescu suferea de o formă precoce a bolii, fiind și un fumător recunoscut. Este foarte probabil ca Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct. „M-am documentat în primul rând asupra efectelor produse de intoxicaţia cu mercur pe aparatul cardiovascular. Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitaţii, că se plângea de dureri toracice, deci putea să fie angină, că nu mai putea urca, oboseala, efortul şi că a avut leşinuri. El a avut o suferinţă şi cardiovasculară. Era fumător, avea factor de risc major”, afirmă prof. univ. dr. Eduard Apetrei în volumul „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”.

Decesul lui Mihai Eminescu în contextul epocii

Mihai Eminescu a fost ultimul mare poet romantic al Europei, dar și un jurnalist virulent, extrem de critic la adresa guvernelor care se succedau la putere într-o vreme deosebit de instabilă. În primăvara anului 1889, vine la putere Partidul Conservator, iar guvernul este condus de Lascăr Catargiu, în timp ce țara era condusă de regele Carol I.

Mihai Eminescu publică un ultim articol cu titlul ”Se poate pune întrebarea…”, criticând rotația guvernelor și implicarea politică a magistraților. Imediat după acest articol, starea lui de sănătate se agravează și poetul ajunge în sanatoriul dr. Alexandru Șuțu, serviciile medicale fiind plătite de Titu Maiorescu.

Încă din anul 1883, Mihai Eminescu devenise un jurnalist incomod, ba chiar i se deschisese un dosar cu cerere de interdicție de către un procuror din București. Dosarul a fost retras la scurt timp, dar, în anul 1889, în urma internării sale în sanatoriu, se deschide al doilea dosar de interdicție. Dacă acesta ar fi fost aprobat, poetul și-ar fi pierdut toate drepturile cetățenești. Decizia nu a mai fost pusă în practică, deoarece Mihai Eminescu a decedat prematur, poate și din cauza injecțiilor cu mercur administrate la azil.

În zilele noastre, mai multe voci susțin că diagnosticul de sifilis a fost pus tocmai pentru a justifica internarea la sanatoriu și eliminarea lui Mihai Eminescu din viața civică. Poetul era o voce puternică și critică împotriva politicienilor. Celebrul medic legist Vladimir Beliș, membru al Academiei Române din 2016, precum și medicul psihiatru Ovidiu Vuia susțin clar că Mihai Eminescu nu a avut sifilis și nici vreo formă de demență.

După decesul lui, s-a făcut o autopsie rapidă, iar creierul marelui poet, în loc să fie conservat în cele mai bune condiții pentru posteritate, se pare că a fost lăsat intenționat câteva zile la soare, pentru a se deteriora materia cerebrală – întrucât se știa că sifilisul afectează în profunzime țesutul cerebral. Dacă este sau nu adevărat, nu se mai poate stabili acum, după atâția ani de la moartea lui. Dar majoritatea specialiștilor sunt de acord că nu sifilisul a fost cauza morții.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro