Ţi-ai face ochii cu cenuşă? Trucuri de frumuseţe de altădată

Zodiacul Chinezesc. Ce zodie chinezească ești în funcție de anul nașterii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Cochetele frumoase de altadata ar fi dat orice sa aiba tenul alb ca laptele, buzele roşii sau ochii alunecoşi. Fara fardurile şi rujurile de azi, nu de puţine ori foloseau cu naivitate cosmetice deosebit de periculoase. Dar multe din trucurile lor de frumuseţe s-au pastrat şi merita încercate.
A fost o vreme când femeile, oricât ar fi fost de bogate, foloseau cenuşa din sobă ca să-şi contureze ochii şi să aibă o privire intensă. Culoarea neagră pentru contur se mai făcea din zgură, sulfat de plumb sau migdale arse. În pudră, pentru a se lipi cât mai uşor de obraz, se punea praf de plumb, se mai adăuga mică pentru strălucire şi vopsea toxică. Rujurile, de asemenea, erau un adevărat pericol pentru sănătate. În lipsa unor reguli clare, se adăugau fără noimă tot felul de metale, plumb, zinc, mercur sau arsenic. Cremele pe bază de plumb alb, care erau folosite prin secolele al XVII-lea sau al XVIII-lea drept fond de ten de către aristocraţi, erau la mare căutare.
Căpătau obraji ca varul, bine întinşi, dar şi boli psihice grave sau impotenţă de la intoxicaţia cu metale. Fără să cunoască pericolele din spatele acestor substanţe, cei care le foloseau plăteau scump cu sănătatea lor. Alte trucuri de frumuseţe erau mai puţin periculoase, dar atât de bizare, că nu se vorbea în public despre ele. În Parisul de acum 100 de ani, în mare secret, femeile cu dare de mână îşi îmbrăcau faţa cu felii subţiri de carne de vită proaspătă.
Sucul şi sângele din carne hrăneau tenul şi se pare că trucul avea succes. Oricât ar părea de ciudat, nu era nici pe departe la fel de îngrozitor ca baia în sânge uman. Documentele vremii amintesc de crimele odioase comise de contesa Elisabeta Bathory, care a ucis peste 600 de tinere pentru a se spăla în sânge de fecioară. Judecată pentru faptele ei şi zidită în propriul castel, contesa a murit la 54 de ani, cu faţa brăzdată de riduri.
Răsfăţul din casele boiereşti
Baia cu lapte şi miere, presărată cu trandafiri, era un lux pe care şi-l permiteau în vremuri vechi doar reginele şi aristocratele. Legendele spun că regina Egiptului, Cleopatra, sau amanta regelui Henric al II-lea al Franţei, Diana de Poitiers, se îngrijeau cu lapte pentru a-şi păstra tinereţea şi strălucirea pielii. Dar nici boieroaicele de pe meleagurile noastre nu se lăsau mai prejos, mai ales după ce prinseseră gustul obiceiurilor imperiale.
Prin secolul al XVII-lea, băile în lapte erau populare în Franţa, iar în secolul următor aveau să fie adoptate şi de frumoasele de la Curtea Habsburgică. În Alpii Austriei şi ai Elveţiei, călătorii cu dare de mână se puteau delecta cu băi de lapte în localităţile de munte, unde începuse timid turismul medical. De acolo se pare că a împrumutat obiceiul şi un boier autohton din ţinuturile muntoase ale Buzăului. Oamenii de prin părţile Varlaamului, lângă Siriu, ştiu poveşti de la bunici despre conacul lui Perşescu, ridicat lângă izvoarele minerale pe la 1850.
Turiştii din ţară şi din străinătate se bucurau aici de apele tămăduitoare, dar şi de băi în zer, aşa cum se făceau în Austria. După război, stabilimentul a fost lăsat în paragină, dar azi unele pensiuni din zonă au reînviat tradiţia. Pentru o sumă modestă, poţi face baie în zerul binefăcător, într-o covată rustică din lemn împodobită cu flori. Iar, dacă nu ajungi pe meleagurile buzoiene, poţi oricând folosi acasă lapte şi miere pentru ten şi decolteu, o reţetă excelentă de-a lungul vremii.
Cremele de altădată
Slănina nu lipsea iarna din pivniţele românilor cu stare. Gospodinele ştiau din moşi strămoşi să o topească şi să folosească untura caldă pentru durerile de oase. Făceau din ea şi alifii cu ierburi aromate pentru pielea uscată şi crăpată, aşa că nu de puţine ori o foloseau şi pentru tenul uscat pe timp de iarnă. Prin cămările boierilor, era untul la mare preţuire, iar domniţele îl foloseau nu doar pentru gustul lui fin, ci şi pentru frumuseţe. Untul făcea buzele frumoase, întindea pielea obrazului şi, amestecat cu miere, făcea minuni pentru pielea uscată.
La fel ca şi untul, smântâna sau iaurtul, ba chiar şi brânza proaspătă, fără sare, erau folosite la curăţarea feţei. Azi, toate aceste leacuri ieftine şi bune s-au uitat, în schimb sunt la modă untul de shea sau untul de cacao aduse de pe meleaguri depărtate.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro