Cimitirul Vesel din Săpânța, unde crucile spun povești cu tâlc

De Adina Stanila, pe

Moartea are culoarea albastră și un zâmbet amar la Cimitirul Vesel din Săpânța. Aici, turiștii vin să se plimbe printre crucile frumos vopsite și să citească povești. Numai în Cimitirul Vesel din Săpânța, loc faimos în Maramureșul tradițional, mai poți să privești moartea în ochi și să nu te înfiori.

 

Renumit în toată lumea, Cimitirul Vesel din Săpânța atrage mii de turiști din Europa și America, ba chiar și din Asia, tot mai curioși să vadă cu ochii lor cum fac românii haz de necaz. Este unul dintre cele mai interesante locuri de vizitat din țară și, poate, cel mai căutat obiectiv turistic din Maramureș.

cruci mai noi în Cimitirul Vesel

cruci mai noi în Cimitirul Vesel

Aflată la numai 20 de kilometri de Sighetu Marmației, localitatea Săpânța este unul dintre cele mai curioase și fermecătoare locuri din țară. Bisericile de lemn, cu turle deosebit de ascuțite și cimitirul vesel cu sute de cruci albastre, portul popular bogat ornamentat, podoabele și arta țărănească naivă fac din acest loc o adevărată comoară pentru tezaurul românesc.

Dar Cimitirul Vesel din Săpânța este într-adevăr podoaba unică a acestei localități, unde oamenii simpli au o viziune mult mai sănătoasă despre viață și moarte, asemenea strămoșilor noștri daci care făceau din fiecare naștere și înmormântare o sărbătoare cu petrecere.

Cum au apărut primele cruci pictate în Cimitirul Vesel din Săpânța

Inspirat de poveștile vechi cu feți frumoși care călcau moartea în picioare, dar și de mentalitatea țăranului simplu că moartea este un dat pe care trebuie să îl privești în față, sculptorul de cruci Stan Ioan Pătraș a considerat că trebuie să le picteze și să lase la fiecare mormânt o poveste cu tâlc și un mesaj.

crucea lui Stan Ioan Pătraș din Cimitirul Vesel din Săpânța

crucea lui Stan Ioan Pătraș din Cimitirul Vesel din Săpânța

Astfel, el a ales culoarea cerului, culoarea albastră, o culoare senină și optimistă, pentru crucile din cimitir. Apoi a început să îi picteze pe morți așa cum îi știuse el în viață, îmbrăcați în straie de muncă sau în straie de sărbătoare, lucrând pământul, îngrijind animalele, citind o carte, conducând mașina sau ducând în spate ranița de soldat. Pe cruci a început să scrie și povestea oamenilor, în cuvinte simple și sugestive, cum au trăit, cu defectele și calitățile lor, cum au muncit, ce dureri au pătimit, cum au murit și cum și-au lăsat familiile.

Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică.

Tradiția crucilor albastre continuă

Cimitirul Vesel din Săpânța, unde crucile spun povești cu tâlc

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și cuvinte arhaice, ceea ce face textele mult mai interesant de parcurs.

Și este suficient să intri pe poartă în Cimitirul Vesel din Săpânța și să citești primele cruci, că apoi nu te mai oprești. Vei dori să afli despre viețile tuturor acelor oameni care, dintr-o dată, nu mai sunt doar bunicii duși pe altă lume, ci personaje vii și colorate precum personajele din fabule și snoave populare.

Fondatorul cimitirului nu mai este nici el printre cei vii, dar a lăsat un testament viu, iar tradiția este continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu, cel care pregătește crucile și se îndeletnicește cu versurile simple dedicate fiecărui suflet.

De 60 de ani nu s-a mai pus nicio cruce simplă în Cimitirul Vesel din Săpânța, fără să fie pictată și scrisă conform tradiției pe care a lăsat-o în urma lui Stan Pătraș. Culoarea lor albastră a devenit deja recunoscută drept Albastru de Săpânța, iar epitafurile și figurile umane sculptate pe cruci sunt pictate în culori puternice precum albul, roșul și negrul.

foto: Adina Stănilă

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro