Cetatea Poenari, fortificația lui Vlad Țepeș din Argeș

De Adina Zamfir, pe Ultimul update Joi, 20 mai 2021, 13:37

Celebra fortăreață a lui Vlad Țepeș, Cetatea Poenari apăra trecerea spre Valea Argeșului de armatele otomanilor. Azi, Cetatea Poenari provoacă turiștii să urce 1480 de trepte pentru a vizita ruinele impresionante, pline de legende și fantome.


Cetatea Poenari atrage imediat atenția turiștilor care ajung în cheile Argeșului pentru a vizita barajul Vidraru, Bâlea lac sau Transfăgărășanul. Treptele de piatră pe care trebuie să le urci la ruinele cetății nu sunt deloc puține, dar tocmai ele sunt cele care atrag imediat atenția. Merită să urci cele 1480 de trepte până pe stânca cetății și să te bucuri de unul dintre cele mai interesante locuri de vizitat din România.

Cetatea Poenari, reconstruită în mod virtual

Cetatea Poenari, fortificația lui Vlad Țepeș din Argeș

drapelul țării este în permanență arborat la Cetatea Poenari

Aflată la numai 10 minute cu mașina de Curtea de Argeș, Cetatea Poenari este ridicată pe o stâncă masivă, la intrarea în chei, la numai 4 km de barajul Vidraru. Forma alungită a ruinelor a constituit dintotdeauna un mare mister. Ruinele masive, dar înguste, aflate la 400 m deasupra văii, arată ca un cuib de vulturi.

Un grup internațional format din arhitecți și specialiști în construcții istorice a reușit să ne ofere o reconstrucție virtuală a cetății care demonstrează azi cât de solidă și cât de frumoasă era.

Cetatea Poenari, fortificația lui Vlad Țepeș din Argeș

Cetatea lui Țepeș reconstruita virtual

Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, construcția avea un singur turn. Dar Vlad Țepeș a folosit-o de mai multe ori drept ascunzătoare și a întărit zidurile de apărare, construind ulterior cinci turnuri, cu turle înalte și ascuțite, după fortificațiile europene din secolul al XIV-lea. Urmele celor cinci turnuri se văd și azi și oricine își poate imagina silueta lor robustă și impunătoare deasupra văii.

Curioasă este una dintre cele mai adânci încăperi din cetate, construită din bolovani și cărămizi, cu pereți foarte bine finisați și tencuiți cu mortar roșu. Încăperea avea trei straturi distincte în podea, unul din pietriș mărunt, altul din bolovani mai mari și cel din urmă din cărămizi. Aceasta funcționa drept cisternă și aici se acumula apa din ploi și zăpezi.

Legende adunate la Cetatea Poenari

Cetatea Poenari, fortificația lui Vlad Țepeș din Argeș

Panorama de la cetate este deosebită, iar poveștile locului sunt și mai atrăgătoare. Se povestește prin cronicile vremii că Vlad Țepeș a reușit să se refugieze în această cetate din calea oastei otomane după ce a întors potcoavele cailor, astfel încât urmele i-au derutat pe atacatori.

Ulterior, domnitorul muntean a fortificat așezarea, cu valuri de pământ și mortar, și a ridicat cele cinci turnuri care, din păcate, nu au rezistat intemperiilor. O alunecare de teren, posibil în urma unor cutremure puternice, a dărâmat turnurile care s-au prăbușit în vale, în apele Argeșului.

O altă legendă spusă pe vremuri de bătrâni menționa că întreaga fortificație ar fi fost consolidată cu oameni de prin partea locului, arestați de soldații lui Țepeș pentru jafuri și fapte grave împotriva domnitorului.

Sinuciderea din dragoste, pusă sub semnul întrebării

O altă poveste spune că, din turnul cel mai înalt al cetății, s-ar fi aruncat în gol frumoasa Anastasia, soția lui Vlad Țepeș, în anul 1462. Se crede că Anastasia și-a luat viața înnebunită de gelozie că Țepeș dorea să o părăsească și să se căsătorească cu una dintre amantele lui din cetatea Brașovului. Cronicile vremii menționează că Anastasia Holszanska era nepoata reginei Poloniei și și-a luat viața aruncându-se în apele Argeșului.

Realitatea rămâne totuși un mister. Cu toate acestea, povestea de dragoste dintre Țepeș și frumoasa săsoaică din Brașov a fost cât se poate de reală, iar Katharina Siegel a rămas singura iubire adevărată a domnitorului și femeia cu care a avut cinci copii.

Zona atrage urșii, dar accesul la cetate a fost asigurat

Din păcate, terasele din zonă și resturile menajere au atras în mai multe rânduri urșii să caute de mâncare în apropiere de scările din piatră care urcă la cetate. Zona a fost închisă pentru protecția vizitatorilor, dar ulterior a fost instalat un gard electrificat care ține animalele la distanță, dacă se aventurează prea aproape de ruinele cetății.

Cetatea Poenari poate fi vizitată din nou din anul 2019, în intervalul orar 9.00 – 15.00, cu mențiunea că ultimul grup poate urca la cetate cel târziu la ora 14.00

Îți plac cetățile? Nu rata cetatea Devei

 

 

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!