Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Ce să faci pentru bunăstarea familiei

De Ovidiu Cojocaru, pe Ultimul update Vineri, 23 decembrie 2022, 11:28

An de an, perioada sărbătorilor aduce cu sine mai multe tradiții și obiceiuri pe care unii români le respectă cu sfințenie, indiferent de zona geografică de unde provin. Pe lângă zilele în care au loc sărbătorile propriu-zise, există o serie de tradiții și obiceiuri care marchează și ajunul acestora.

Printre ele și cele din Ajunul Crăciunului, o zi importantă, celebrată în fiecare an la data de 24 decembrie. În ziua dinaintea Crăciunului există încă din vremurile străvechi tradiții și obiceiuri rămase bine înrădăcinate care se păstrează și în prezent în majoritatea zonelor din țară.

Ce tradiții și obiceiuri trebuie respectate în Ajunul Crăciunului

În continuare vă prezentăm o parte dintre tradițiile și obiceiurile de care ar trebui să țineți cont în Ajunul sărbătorii Nașterii Domnului. Acestea se respectă în special în ziua de 24 decembrie, ziua dinaintea Crăciunului.

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Ce să faci pentru bunăstarea familieiIcon photoVEZI GALERIA FOTO (1 / 5)

Pregătirea bucatelor pentru masa de Crăciun

În Ajunul Crăciunului, femeile pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiția populară, trebuie să amintească de înfășurarea unei mâini cu degetele întinse aparținând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia i-au fost tăiate mâinile).

Bucatele sunt pregătite pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt dați colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroși, iar colacii vor fi ai flăcăilor și ai colindătorilor din neamuri. De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc și ”scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la nașterea Mântuitorului.

Citește și:  Obiceiuri și tradiții de Crăciun – cele mai frumoase tradiții din România

Acestea sunt presărate din timp cu apă călduță, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânță de cânepă. În seara de Ajun, stăpâna casei merge în ”casa mare”, așază pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac.

Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care, spun unii, că ar fi barba lui Moș Crăciun, potrivit volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

Tradiția împodobirii bradului în Ajunul Crăciunului

Tradițiile Crăciunului au fost schimbate de la an la an. Cei mici îl așteaptă pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde.

Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din preajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.

În România, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în generație. În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun.

Citește și: Tradiții românești – Cele mai frumoase sărbători și tradiții de peste an

Ziua de colind, în Ajunul Crăciunului

Naşterea Domnului este anunţată în lume de creştini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, fiind copiii şi tinerii. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu acele turte numite „Scutecelele lui Hristos”.

Pentru că, până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie şi ei primiţi cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe), scrie Digi24.

Superstiții în Ajun de Crăciun

În seara de Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă. De asemenea, fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiță (bancă făcute din scânduri) și să mănânce câte ceva, ca astfel pețitorii lor să nu întârzie.

Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: ”măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”. Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ”cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame”. De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr.

Citește și:  Tradiții de nuntă la români. Obiceiuri și superstiții din toate zonele țării

Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunța moartea. Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Crăciunului.

O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte. În pregătirea Ajunului Crăciunului sunt implicați și copiii de toate vârstele, care, cu mult timp înainte, s-au pregătit pentru a umbla cu colindatul.

Sursă foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!