Când începe Postul Crăciunului 2025 – tradiții și obiceiuri

.

Numeroși credincioși se pregătesc pentru postul Crăciunului care anunță Nașterea pruncului Iisus Hristos. Este un post al bucuriei și al luminii, care aduce la final de an numeroase sărbători pline de har și miracolul nașterii Domnului. Postul Crăciunului 2025 este cel de al doilea post lung din cursul anului și este adesea numit de preoți și mireni Postul Bucuriei.

Postul Crăciunului 2025 începe pe data de 14 noiembrie 2025 și se va încheia seara târziu, pe data de 24 decembrie 2025. Ca în fiecare an, postul de iarnă sau Postul Bucuriei va marca o lungă perioadă de pregătire spirituală, tradiții, obiceiuri și restricții alimentare care ne pregătesc pentru a sărbători cum se cuvine Nașterea pruncului Iisus Hristos.

În mod obișnuit, postul Crăciunului începe pe data de 15 noiembrie, dar în acest an ziua de 15 noiembrie este sâmbătă. În anii în care data de 15 noiembrie este precedată de o zi de vineri sau de miercuri, când se ține post, atunci postul Crăciunului începe mai devreme. Așadar, postul Crăciunului 2025 începe pe data de 14 noiembrie, deoarece este o zi de vineri.

În acest an, postul Crăciunului este marcat și prin noi sărbători cu cruce neagră în calendarul ortodox, sărbători sau praznice închinate părinților și cuvioșilor români trecuți în rândul sfinților de către Biserica Ortodoxă.

Lăsata secului anunță postul Crăciunului 2025

Fiecare post din an este precedat de o zi în care se lasă sec, iar credincioșii gustă ultima dată din preparatele de dulce și se pregătesc pentru lungul post fără lactate, fără ouă și fără carne. De data aceasta, în anul 2025, postul Crăciunului 2025 începe într-o zi de vineri, astfel că lăsata secului înainte de Postul Crăciunului este o zi de joi, și anume ziua de 13 noiembrie 2025. Ultima zi în care mai putem consuma alimente de dulce, înainte de postul Crăciunului 2025, va fi ziua de joi, 13 noiembrie 2025, când este sărbătorit Sfântul Ioan Gură de Aur.

Cât timp durează postul Crăciunului 2025

femeie care se roaga cu ochii inchisi si mainile impreunate, la apus de soare

Postul Crăciunului 2025 va dura de pe data de 14 noiembrie până în seara zilei de 24 decembrie 2025. Aceasta va fi ultima zi de post care precede Sărbătoarea Nașterii Domnului.

Durata de 40 de zile are o simbolistică bogată: ea evocă perioadele biblice de pregătire înaintea unor mari evenimente cu încărcătură religioasă – de pildă postirea de 40 de zile a lui Moise pe muntele Sinai înainte de a primi poruncile lui Dumnezeu sau postirea lui Iisus Hristos în pustie, înainte de a începe să propovăduiască noua rânduială.

Prin acest timp liturgic, credincioşii sunt chemaţi să-şi cureţe sufletul şi trupul de excese, să se apropie mai mult de Dumnezeu, să practice rugăciunea, faptele bune şi să-şi îndrepte viaţa spre valori spirituale.

Cumpătarea și credința, la mare prețuire în post

Pe parcursul Postului Crăciunului, tradiţia ortodoxă propune anumite restricţii alimentare şi acte duhovniceşti. De exemplu, se evită consumul de carne, lactate și ouă, iar în anumite zile şi untdelemnul sau vinul, conform rânduielilor bisericeşti. În paralel, credincioşii sunt îndemnaţi să meargă mai des la biserică, să participe la slujbele care anunță Nașterea Domnului, să citească Scriptura sau scrierile sfinţilor părinţi. Totodată, creștinii sunt îndemnați să fie mult mai smeriți și milostivi, să ierte celor care greșesc și să dăruiască un cuvânt bun sau orice formă de sprijin celor aflați în nevoie. Cumpătarea, nu doar la masă, buna cuviință, modestia și mai ales sprijinul celor nevoiași sunt valori pe care fiecare creștin trebuie să și le însușească și cu atât mai mult să le dovedească în perioada postului.

Postul Nașterii Domnului este un post lung, care durează timp de 40 de zile, dar nu întâmplător este numit Postul Bucuriei. Este un post mai ușor de ținut din punct de vedere al alimentației. Sunt mai multe zile cu dezlegare la pește și vin și totodată sunt multe sărbători frumoase care aduc bucurie în casă în timpul acestui post.

Ținând postul cu strictețe, credincioșii se pregătesc să primească vestea cea bună a nașterii Mântuitorului cu sufletul și cu trupul curate. Pentru orice credincios, postul Crăciunului 2025 trebuie să fie o perioadă a bucuriei și a rugăciunilor care ne poartă sufletul mai aproape de Dumnezeu și de binefacerile Lui.

Cum se ține postul Crăciunului în mănăstiri

Creștinii care vor să țină post după regulile bisericești trebuie să ia aminte la îndemnul călugărilor și al preoților. În mănăstiri, se ajunează în zilele de luni, miercuri și vineri până la ceasul al XII-lea. Apoi se mănâncă hrană de post uscată sau doar legume fierte, fără ulei.

În zilele de marți și de joi se pot consuma tot felul de legume, gătite cu ulei, și se poate bea și un mic pahar de vin, dacă este dezlegare. În zilele cu dezlegare la ulei și vin, miercurea sau vinerea, acestea se consumă doar o dată, la o masă.

Sâmbăta și duminica se dă dezlegare la pește, care poate fi gătit și cu puțin ulei.

Cine ține postul Crăciunului în 2025 are însă multe alte variante sănătoase de hrană și nu va suferi din lipsa alimentelor de dulce. Toamna se găsesc o mulțime de legume care pot fi mâncate în post, ciuperci, orez, fasole, paste fără ou, compoturi din fructe, salate și tot felul de dulciuri de post care vor îndulci zilele mai grele.

Ce spunea părintele Ilie Cleopa despre zilele de post

Părintele Cleopa ne învăța mereu că postul este de două feluri: duhovnicesc şi trupesc. „Postul duhovnicesc este acesta: să postim şi cu limba, să postim şi cu ochii. Limba să nu vorbească minciuni, nedreptăţi şi cuvinte putrede şi stricăcioase; ochii să nu privească cele spre sminteală; urechea să se înfrâneze de a auzi cântece lumeşti; mâna să postească, să nu iscălească zapise nedrepte sau pâră, sau să altă nedreptate“. 

Postul trupesc însemna abţinere de la băut mult şi înfrânare de la mâncăruri de carne, brânză, ouă, lapte, untdelemn, iar cei căsătoriţi trebuie să ducă viaţa curată şi cinstită: „Nu ajută nimic postul trupesc fără cel duhovnicesc”, îndemna marele duhovnic de la Sihăstria.  

Sărbători în Postul Crăciunului 2025 – cruce neagră și cruce roșie

Perioada celor 40 de zile de post, înaintea Nașterii Domnului, este o perioadă cu multe sărbători creștine, însoțite de obiceiuri și tradiții frumoase. Iată ce sărbători mari sunt în perioada postului, conform calendarului creștin ortodox.

  • 14 noiembrie, vineri – începe Postul Nașterii Domnului; Sfântul Apostol Filip sau Filipii de toamnă
  • 15 noiembrie, sâmbătă – cruce neagră – Sf. Paisie de la Neamț
  • 20 noiembrie, joi – cruce neagră – Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul
  • 21 noiembrie, vineri – cruce roșie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  • 23 noiembrie, duminică – cruce neagră – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru Vâlcea
  • 25 noiembrie, marți – cruce neagră – Sfânta Muceniță Ecaterina
  • 30 noiembrie, duminică – cruce roșie – Sfântul Apostol Andrei
  • 3 decembrie, miercuri – cruce neagră – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica
  • 4 decembrie, joi – cruce neagră – Sfânta Muceniță Varvara
  • 5 decembrie, vineri – cruce neagră – Sfântul Sava cel Sfințit, Sfântul Cuvios Nectarie
  • 6 decembrie, vineri – cruce roșie – Sfântul Ierarh Nicolae
  • 7 decembrie, duminică – cruce neagră – Sfânta Muceniță Filofteia
  • 12 decembrie, vineri – cruce neagră – Sfântul Spiridon al Trimitundei
  • 13 decembrie, sâmbătă – cruce neagră – Sfântul Ierarh Dosoftei
  • 18 decembrie, joi – cruce neagră – Cuviosul Daniil Sihastrul
  • 22 decembrie, luni – cruce neagră – Sfântul Ierarh Petru Movilă
  • 25 decembrie, luni – cruce roșie – Nașterea Domnului, Crăciunul

Tradiții și obiceiuri în postul Crăciunului

copii-la-colindat-traditii-romanesti

Gospodinele făceau curat de lăsata secului

Ziua care precede postul Crăciunului 2025, ziua de 13 noiembrie poartă o semnificație deosebită în tradițiile creștine. Este ziua numită Lăsata secului, momentul în care credincioșii renunță la mâncărurile din carne și la toate preparatele de dulce și se pregătesc pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care se mai gătesc bucate cu ulei, se coc plăcinte și se bea vin, înainte de a începe perioada de curățenie trupească și sufletească rânduită de Biserică.

În satele de altădată, gospodinele respectau cu sfințenie acest obicei. Spălau cu grijă oalele și lingurile folosite la gătitul cărnii, le clăteau cu apă curată și le întorceau cu gura în jos, semn că s-a pus capăt mâncărurilor „de dulce”. Din cămară scoteau alte vase, păstrate doar pentru mâncărurile de post, în care urmau să pregătească borșuri de legume, sarmale cu orez, turte și tocane simple, până la Crăciun.

Oalele în care pregătiseră tot anul bucate de dulce se spălau și se puneau pe rafturi cu gura în jos, un gest care avea și o încărcătură mistică. Se credea că astfel familia era ferită de boli și de necazuri, iar casa rămânea curată și ocrotită de spiritele rele. Postul era văzut nu doar ca o renunțare la plăcerile gurii, ci ca un timp al purificării, al vindecării trupului și al întăririi sufletului.

Tinerii și copii învățau colinde

Lumea satului trăia această perioadă cu bucurie și cumpătare. În serile lungi de noiembrie și decembrie, femeile se adunau la clacă, torceau lâna, coseau ii și pânzeturi pentru lada de zestre, iar bărbații povesteau la gura sobei. În zilele de sărbătoare, tinerii și bătrânii se strângeau la povești, iar spre sfârșitul postului, tinerii învățau colinde de la bătrânii satului, pregătindu-se să ducă vestea Nașterii Domnului.

Creștinii aprindeau tămâie pentru Noaptea Sf. Andrei

Odată cu apropierea Sfântului Andrei, lumea satului se scălda într-o atmosferă de mister. Noaptea de 30 noiembrie era socotită magică — „noaptea lupilor”, când, după vechile credințe, se arată duhul Lupului Alb și bântuie duhurile necurate. Oamenii se apărau punând usturoi la ferestre și uși, aprinzând candele și tămâind icoanele. Se spunea că, dacă mănânci usturoi în acea zi, vei fi ferit de rău tot anul.

Gospodarii sărbătoreau Ignatul și sacrificau porcul

La puțin timp după aceea, venea Ignatul, ziua în care se tăiau porcii. Tradiția cerea ca fiecare membru al familiei să guste din pomana porcului, pentru sănătate și belșug. Gospodinele pregăteau bucatele din carnea porcului, dar nimeni nu se atingea de ele până pe 25 decembrie. Astfel, între Lăsata secului și Ignat, satul românesc trăia o vreme de cumpătare, credință și pregătire pentru marea sărbătoare a Crăciunului.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton