De ce te doare capul și cum te tratezi

Un simptom extrem de comun, durerea de cap, este adesea desconsiderat de mulți, chiar dacă poate ascunde probleme de sănătate mai grave. Să vedem de ce te doare capul, cum te tratezi și când e nevoie de ajutorul medicului.

Există nu mai puțin de 17 tipuri de durere de cap în literatura medicală, dar cele mai importante pot fi clasificate în următoarele trei categorii: dureri de cap primare (cum ar fi migrenele), dureri de cap secundare (care apar din cauza unui traumatism sau a unei alte boli) și nevralgii craniene, aici fiind incluse și durerile faciale. Cu toate acestea, ghidurile terapeutice menționează că adesea paci­enții au simptome care aparțin nu doar unei singure categorii de dureri de cap. În plus, e posibil să existe concomitent mai mult de o cauză declanșatoare a durerii.

Dintre cele primare, cel mai frecvent este invocată migrena – o durere pulsatilă, trepidantă, de multe ori afectând doar o singură parte a capului. Aceasta poate fi declanșată de factori specifici și este mai frecvent invocată de către persoane de 35-45 de ani, în principal femei: aproximativ 75% din cazurile de migrenă apar la femei și sunt de natură să le afecteze abilitatea de a îndeplini sarcini uzuale.

Printre cei mai întâlniți factori declan­șa­tori ai migrenelor se numără lumi­nile stroboscopice, anxietatea și stresul, nemâncatul sau lipsa de somn, schim­bările hormonale, anumite mân­căruri și băuturi (brânza, ciocolata, ca­feaua, sosul de soia, mezelurile, vinul roșu, monoglutamatul de sodiu).

Tot în categoria durerilor de cap primare intră și durerea de tipul tensiunii craniene.

De ce te doare capul

Dacă migrena apare din cauza inflamării sau iritării unor structuri care înconjoară creierul, durerile de tip „tensiune“ par a fi produse de contractarea mușchilor care acoperă craniul.  |n această situație, dure-rea începe de la ceafă și adesea este descrisă ca o bandă, o centură care strânge creierul.  Cea mai intensă durere este resimțită în zona tâmplelor sau deasupra orbitelor, acolo unde sunt situați mușchii frontali și temporali.

Durerea de cap – cum se diagnostichează

Cheia punerii unui diagnostic corect în cazul unei dureri de cap este istoricul pacientului. Durerea trebuie definită din punct de vedere cantitativ și calitativ, al duratei și al simptomelor asociate (aură, amețeală sau vărsături, de exemplu). Pe lângă istoric, un medic va examina pacientul și din punct de vedere neurologic.

Cum se tratezi de durere de cap

Durerile de cap tensionate variază de la slabe la puternice, iar pacienții pot fi adesea indispuși dacă primesc vestea că au „doar“ o durere de cap. Chiar dacă cefaleea respectivă nu pune viața în pericol, ea poate îngreuna substanțial activitățile zilnice. Majoritatea oamenilor combat durerile de cap cu medicamente uzuale, eliberate fără rețetă, de tipul aspirinei, ibuprofenului, paracetamolului etc.

Dacă acestea nu dau rezultat, există și alte opțiuni terapeutice: fizioterapie, masaj, tehnici de managementul stresului. Dar ceea ce e important de reținut este că durerile de cap recurente nu trebuie neglijate, ci trebuie investigate suplimentar, cu ajutorul unui medic. |n plus, chiar dacă medicamentele împotriva durerii care se pot cumpăra „la liber“ din farmacii sunt considerate sigure, ele rămân totuși niște medicamente, adică, pe lângă efectul principal, au și efecte secundare și interacțiuni cu alte medicamente, ba chiar și reacții adverse în unele cazuri. De aceea este de preferat să te sfătuiești cu un medic sau un farmacist înainte de a le utiliza.

De asemenea, citește cu atenție lista ingredientelor din medicamentele recomandate împotriva durerii. Frecvent, aceste preparate „over the counter“ sunt o combinație de ingrediente, iar cea de-a doua sau a treia substanță din listă încă poate avea potențialul de a interfera cu alte substanțe. De exemplu: unele conțin cafeină, care poate duce la accelerarea bătăilor inimii la unii pacienți. La alte preparate se adaugă difenhidramină, un antihistaminic cu efect sedativ, care nu e recomandat celor care conduc mașina sau operează un ultilaj. Tot așa, multe dintre preparatele împotriva răcelii au în lista de ingrediente pseudoefedrină, o substanță care poate cauza palpitații și hipertensiune arterială.

Medicamente care trebuie folosite cu precauție

Aspirina, ibuprofenul și naproxenul sunt antiinflamatoare puternice, care pot irita stomacul, ducând la hemoragii digestive. Din acest motiv trebuie utilizate cu mare grijă de către pacienții ulceroși. Aceeași ca­tegorie de substanțe poate avea efecte negative asupra rinichilor. Banalul paracetamol, dacă este folosit în cantități mai mari decât cele recomandate, poate duce la afectarea ficatului, chiar la insuficiență hepatică. Din acest motiv, paracetamolul trebuie folosit cu măsură la persoanele care beau alcool sau care au deja o boală hepatică, din cauza dificultăților de metabolizare.

Mai mult, există în literatura medicală un tip special de durere de cap provocat chiar de me­dicația antiinflamatorie de lungă du­rată. Sunt pacienți atât de obișnuiți să în­ghi­tă aspirine și diverse formule de ibupro­fen încât,
atunci când se opresc, ajung să se confrunte cu o durere de cap ca efect de recul al medicației folosite pe terment lung.

Ce boli provoacă dureri de cap

Pe lângă durerile de cap primare, care, oricât de neplăcute ar fi, nu pun viața în pericol și nu necesită investigații speciale, după cum am menționat, există o altă cate­gorie de dureri care apar din cauza unor alte boli, cunoscute sau nu de către pacient. Unele dintre acestea sunt maladii foarte serioase, caz în care este diagnosticul și tratamentul precoce  sunt esențiale pentru a  limita evoluția bolii.

Cele mai întâlnite situații de dureri de cap secundare unor alte probleme de sănătate sunt traumatismele de cap și gât (edemul cerebral, contuziile), afecțiunile circulatorii cerebrale (ischemia cerebrală, accidentul vascular cerebral, anevrismele, arterita temporală sau inflamația de carotidă), dar și alte probleme de sănătate precum epilepsie, hipertensiune arterială, dializă renală, infecții (sinuzite, meningită, HIV), glaucom, deshidratare, utilizarea unor medicamente (contraceptive orale, medicamente pentru disfuncția erectilă, narcotice) sau prezența unor tumori intracraniene.

Din aceste motive, niciodată nu trebuie trecut cu ușurință peste existența unei dureri de cap, fiindcă ceea ce nouă ni se poate părea o migrenă rebelă ar putea fi considerat de către medic un semnal de alarmă, în contextul prezenței altor semne și simptome. Cu ajutorul unor analize și explorări țintite, medicul poate determina adevărata cauză a durerii de cap.

În ce situații să te adresezi medicului

  • Cea mai groaznică durere de cap pe care am avut-o vreodată.
    Aceasta este expresia pe care au folosit-o cei diagnosticați ulterior cu hemoragie cerebrală consecutivă rupturii unui anevrism.
  • O durere de cap diferită de cele experimentate anterior.
  • O durere acută, care se agravează la efort, tuse, la aplecare în față sau la contact sexual.
  • Durere asociată cu amețeală persistentă și vărsături.
  • Cefalee însoțită de febră sau gât înțepenit.
  • Durere asociată cu convulsii, căzături recente sau alt traumatism cranian.
  • Durere de cap asociată cu probleme de vedere, vorbire sau de comportament.
  • Cefalee însoțită de slăbiciune și de senzația că una dintre părțile corpului nu se comportă normal.
  • Durere rebelă la tratament sau care se accentuează.
  • Durere care nu cedează decât la doze de medicament mai mari decât cele recomandate uzual.
  • Durere de cap debilitantă, care interferează calitatea vieții.

Sursa foto: Shutterstock

S-ar putea să te intereseze și:

Ce să iei seara ca să scapi de insomnie și dureri de cap

Coafura îți poate da dureri de cap la propriu

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Sănătate
Vă recomandăm: