Necunoscut: De ce cad stelele?

De Lumea Femeilor pe

Universul celest şi universul lăuntric – ambele sunt marcate de căderea astrelor luminoase. De la sensuri biblice, la explicaţii ştiinţifice, steaua poate semnifica fie început, fie sfârşit
Când cade o stea, moare un om”, se obişnuieşte să se spună în popor. De unde vine această asociere de fenomene, unul natural, altul spaţial? Oamenii de la sate, oamenii simpli, îşi duc existenţa mult mai aproape de legile cosmice şi, implicit, de legile biblice. În Cartea sfântă, stelele sunt asociate, de multe ori, cu îngerii. Fiecare om are îngerul său, fiecare care stea reprezintă un înger şi atunci când lumina celestă se topeşte, automat, echivalentul material dispare.

Ce sunt, de fapt, stelele

Adrian Bruno Şonka, muzeograf-astronom, aduce mai multe lămuriri referitoare la ceea ce noi numim
şi vedem “stea“ sau “stele“: “termenul de «stea căzătoa-re» nu exprimă corect ceea ce se întâmplă când vedem o dâră luminoasă pe cer. Este un termen popular. Corect ar fi meteori. În jurul Soarelui, în afară de planete şi asteroizi, se mai află comete, obiecte formate dintr-un melanj de gaze îngheţate şi praf. Când acestea ajung în preajma Soarelui, gazul trece din stare solidă în stare gazoasă şi praful din bulgărele îngheţat rămâne în urma cometei, formându-se o trenă de milioane de km, uneori, numită coada cometei.  Majoritatea meteorilor sunt produşi de particule de praf sub 1 mm diametru. Dacă acestea sunt mai mari se pot vedea meteori foarte strălucitori”.

De unde vine ploaia de stele

Se întâmplă în fiecare lună august, iar efectul acestui fenomen este fascinant. Dincolo de poezia momentului, există o explicaţie raţională. Virgiliu Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Agenţiei
Spaţiale Române, ne-o pune la dispoziţie: “Stelele nu cad!
Stelele sunt corpuri cereşti masive, iar ceea ce percepem noi ca «ploaie de stele» se datorează unor particule minuscule desprinse din cozile de praf ale cometelor! În fiecare an, Pământul trece prin mai multe astfel de fenomene, cel mai cunoscut fiind curentul Perseidelor, din luna august. Perseidele
şi-au luat numele de la «punctul radiant», locul de unde «apar» pe cer – în acest caz, in constelaţia Perseu. Particulele provin din coada cometei Swift-Tuttle. Când Pământul traversează coada acelei comete, particule minuscule de praf din această coadă intră în atmosfera Terrei cu viteze foarte mari, producând dâre de lumină. Perseidele ţin mai mult de o lună, dar culminează în jurul datei de 12 august, annual – pot fi văzute mai mult de 60 de «stele căzătoare» pe oră . Un alt curent meteoric spectaculos este cel al Leonidelor – de la mijlocul lunii noiembrie, cu radiantul în constelaţia Leului, dar cu provenienţă în coada cometei Tempel-Tuttle”.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro