ORIBIL: Metode scârboase de tortură din Evul Mediu

Zodiacul Chinezesc. Ce zodie chinezească ești în funcție de anul nașterii

01.11.2012, 13:17.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ne mai amintim cu toţii de lecţiile de istorie în care ni se povestea cum haiducii erau traşi pe roată şi cum, în Evul Mediu, vrăjitoarele erau arse pe rug. Dar acestea sunt doar câteva dintre metodele oribile, malefice şi sadice pe care torţionarii din Evul Mediu le aplicau condamnaţilor. Iată câteva metode scârboase de tortură din evul Mediu de care nu aţi auzit până acum.
Para durerii
Acest instrument oribil era unul dintre primele folosite pentru torturarea condamnaţilor sau acuzaţilor de avort, homosexualitate sau minciună.
Instrumentul terorii avea formă de pară şi era alcătuit din mai multe petale metalice care se deschideau încet, pe măsură ce torţionarul învârtea un şurub de la capătul instrumentului.
După caz, para durerii se introducea în vagin, anus sau gură şi sfâşia încet, până la mărturisirea păcatului sau a crimei comise. Deoarece nu era un instrument de tortură mortal, cel mai adesea, para durerii era urmată de alte metode pentru mai mutle rezultate.
Leagănul lui Iuda
O altă metodă de tortură sadică şi foarte rar mortală, care chinuia subiectul în mod groaznic era Leagănul lui Iuda.
Victima era aşezată pe o piramidă cu vârful foarte ascuţit şi legată cu greutăţi şi sfori de picioare şi mâini. La fiecare mişcare şi la tragerea sforilor, condamnatul era înfipt câte puţin în partea ascuţită, suferind de dureri groaznice.
Deşi nu era un dispozitiv aducător de moarte, leagănul lui Iuda, care nu se spăla mai niciodată, provoca, pe lângă durere şi răni la nivelul organelor genitale şi anusului, infecţii oribile, de care se murea ulterior.
Citeşte mai departe şi află ce alte metode oribile de tortură se foloseau în Evul Mediu pe pagina următoare.
Casca groazei
Acest instrument era o cască metalică, cu şuruburi şi lamele care se strângea prin înşurubarea acestora pe un ax. Era o metodă preferată de Inchiziţia spaniolă pentru a convinge oamenii să mărturisească păcatele şi ereziile.
Instrumentul presa capul victimei spre o bară metalică pe care era aşezată bărbia, astfel încât ochii erau presaţi afară din orbite, dinţii erau zdrobiţi de maxilar şi oasele feţei se deformau până se spărgeau. Metoda era groaznică, tortura dura cât de mult dorea torţionarul şi chiar dacă acesta se oprea, daunele aduse creierului, ochilor şi maxilarului erau ireparabile.
Păianjenul
O altă metodă de tortură folosită exclusiv pentru femei era „păianjenul” pentru sâni. Femeile acuzate de adulter sau avort erau torturate prin smulgerea sânilor cu un dispozitiv cu două gheare metalice.
Acestea se încingeau în foc, apoi se înfigeau în sânii victimei şi se smulgeau cu putere. Dacă femeia nu murea din cauza pierderii de sânge, rămânea mutilată pe viaţă.