Ce plante bune de mâncat poți culege primăvara din natură

Plantele comestibile, pline de sănătate și virtuți vindecătoare, pe care ni le oferă natura au o varietate mult mai mare decât verdețurile pe care le găsim în piețe la început de primăvară. Iată ce plante bune de mâncat poți adăuga în salate, în borșuri sau garnituri pentru un aport mai mare de savoare și de vitamine.

Cuprins

1 Ce virtuți au plantele bune de mâncat culese din natură
2 Cele mai populare plante comestibile de primăvară
3 Alte plante bune de mâncat pe care le găsim în natură primăvara

Bunicii noștri încă mai cunoșteau și foloseau plante bune de mâncat pe care le căutau prin livezi, pe dealuri și pe la marginea pădurilor de cum se încălzea vremea.

Primăvara aduce o varietate foarte mare de plante bune de mâncat pe care le poți culege din natură, plante native, care nu au fost modificate genetic să fie mai dulci sau mai arătoase. Ele păstrează cel mai bine proprietățile nutritive și vindecătoare ale naturii.

Ce virtuți au plantele bune de mâncat culese din natură

Fragede și foarte aromate, unele mai iuți, altele mai dulci sau mai picante, toate verdețurile sălbatice pe care le putem mânca din natură sunt bogate în minerale esențiale precum calciu, magneziu și fier și sunt recomandate îndeosebi după o iarnă în care am avut o dietă mai săracă în vitamine și minerale. Din rândul vitaminelor, toate conțin vitamina C și o mare parte din vitaminele B, A sau K.

Au pus accentul pe discreție, dar soacra Andreei Popescu nu s-a putut abține! Ce mesaj a publicat doamna Mihaela, după ce dansatoarea a anunțat divorțul de fiul ei, Rareș Cojoc

Recomandarea zilei

Identificarea corectă: Nu culegeți și nu mâncați nicio plantă dacă nu sunteți 100% sigur că o cunoașteți. Unele plante comestibile au „gemeni” otrăvitori (ex: leurda poate fi confundată cu lăcrămioara).
Locația: Culegeți din zone curate, departe de marginea șoselelor, de zone industriale sau de terenuri agricole tratate chimic.
Spălarea: Spălați foarte bine plantele, mai ales dacă le consumați crude, pentru a evita paraziții (ex: urzicile pot fi oparite pentru a nu mai ustura).
Moderatia: Culegeți doar cât aveți nevoie și nu distrugeți planta întreagă, lăsând rădăcina pentru a se regenera

Cele mai populare plante comestibile de primăvară

Urzica (Urtica dioica – Urzica mare)

Este una dintre primele plante comestibile care apare încă din luna februarie. Cu cât este culeasă mai devreme, cu atât este mai fragedă și aromată. Urzica a fost şi este utilizată într-o multitudine de reţete, fiind totodată plantă de leac şi de uz gastronomic. Urzicile cresc peste tot, și la câmpie, și la munte, la marginea pădurilor, în livezi şi zone umbroase, umede, deseori preferând solurile îngrăşate natural.

Cele mai bune urzici sunt cele foarte mici și fragede, care abia dacă te înțeapă la degete. Ele se spală bine de pământ și se lasă la înmuiat cu puțin oțet. Apoi se clătesc și se folosesc în supe, ciorbe, piureuri sau plăcinte.
Urzica este una dintre cele mai bogate surse vegetale de fier, fiind ideală pentru combaterea anemiei. De asemenea, conține cantități semnificative de magneziu, calciu, potasiu și siliciu.
Urzicile sunt extrem de bogate în Vitamina K (esențială pentru coagularea sângelui și sănătatea oaselor), Vitamina A (sub formă de betacaroten pentru vedere și imunitate) și Vitamina C, care ajută la absorbția fierului menționat mai sus.
Surprinzător pentru o plantă verde, urzicile conțin o cantitate considerabilă de proteine și aproape toți aminoacizii esențiali. Sunt pline de flavonoide și polifenoli, substanțe care protejează celulele împotriva stresului oxidativ și au un puternic efect antiinflamator.

„Cine este Prima Doamnă? Mirabela Grădinaru? Dânsa nu este Prima Doamnă pentru că...” Iulia Albu, declarații controversate despre Mirabela Grădinaru. Ce a spus stilista despre partenera președintelui Nicușor Dan

Recomandarea zilei

Perioada de recoltare: februarie – martie.

Untișorul (Ranunculus ficaria)

Este o plantă suculentă care apare foarte devreme, încă din luna februarie, și este recunoscută după frunza sub formă de inimă. Untișorul este excelent în salate mixte pentru gustul său proaspăt și dulceag. Primăvara, untișorul crește din abundență, de la păduri și lunci, până în grădini sau zone umbroase. Numele său nu este întâmplător, planta având un gust delicat și o textură grasă, care amintește de unt.

Untișorul este o sursă excelentă de vitamine (C și E), calciu, potasiu și fibre. Pentru a beneficia din plin de nutrienți, cel mai bine este să îl consumăm crud, în salate, sandvișuri sau transformat într-un pesto aromat alături de alte verdețuri de sezon.

Cum îl recunoști? Deși frunzele sale seamănă cu cele ale năsturelului, acesta din urmă crește doar lângă cursuri de apă. Diferența devine clară la înflorire: untișorul are flori galbene, în timp ce năsturelul face buchețele de flori albe.

Atenție la recoltare! Untișorul se culege doar primăvara devreme, cât timp planta este tânără. Pe măsură ce se maturizează (mai ales după înflorire), aceasta dezvoltă o substanță care devine toxică pentru organism dacă este consumată în stare crudă.

Păpădia (Taraxacum officinale)

Ce plante bune de mâncat poți culege primăvara din natură

Păpădia este recunoscută pentru proprietățile sale depurative și diuretice. Este extrem de bogată în vitaminele A, C și K, dar și în minerale precum fierul și potasiul, fiind un aliat excelent pentru detoxifierea ficatului și stimularea digestiei.

În bucătărie, păpădia este surprinzător de versatilă, putând fi folosită aproape în întregime:

Frunzele tinere: Se culeg primăvara devreme, înainte ca planta să înflorească (pentru a evita gustul amar intens), și sunt perfecte în salate proaspete, aducând o notă ușor amăruie, similară cu rucola.
Florile: Pot fi transformate într-un sirop de păpădie (numit și „miere de păpădie”) cu o aromă florală delicată, sau pot fi prăjite în aluat de clătite pentru un desert inedit.
Bobocii neînfloriți: Pot fi murați în oțet și folosiți drept înlocuitori pentru capere.
Rădăcina: Prăjită și măcinată, este utilizată ca înlocuitor de cafea, fără cofeină, dar cu efecte benefice asupra sistemului digestiv.

Putem întâlni păpădia mai peste tot, indicat fiind să o culegem din locuri curate: poieni, fâneţe, grădini, regiuni ferite de poluare.

Perioada de recoltare: martie-aprilie

Leurda (Allium ursinum)

Leurda, supranumită și „usturoiul ursului”, este considerată unul dintre cele mai puternice remedii ale primăverii. Ea preia multe dintre beneficiile usturoiului clasic, dar le oferă într-o formă mult mai activă și mai ușor de tolerat de către sistemul digestiv.

Iată principalele sale proprietăți:

Detoxifiant natural: Este recunoscută pentru capacitatea sa extraordinară de a curăța sângele, tractul digestiv și ficatul de toxinele acumulate în timpul iernii.
Sănătatea cardiovasculară: Leurda ajută la scăderea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol rău (LDL), prevenind formarea plăcilor de aterom.
Antibiotic și antifungic: Conține compuși pe bază de sulf (precum alicina) care îi conferă proprietăți antiseptice puternice, fiind eficientă împotriva bacteriilor și paraziților intestinali.
Bogăție de nutrienți: Este o sursă generoasă de vitamina C, vitamina A și minerale precum fierul și magneziul.

În bucătărie, leurda se folosește cel mai bine în stare crudă, deoarece prin gătire își pierde mare parte din aroma specifică și din proprietățile terapeutice. Este ideală în pesto, tocată mărunt în salate, amestecată în creme de brânză sau presărată peste omlete și supe-cremă chiar înainte de servire.

Ștevia (Rumex patientia)

Frunzele fragede de ștevie se culeg pentru ciorbe, plăcinte sau pentru mâncăruri scăzute, cu sos de roșii. Ștevia este apreciată nu doar pentru gustul său ușor acrișor și versatilitate, ci și pentru beneficiile sale remarcabile pentru sănătate.

Iată principalele sale proprietăți:

Sursă de minerale: Este extrem de bogată în fier, fiind recomandată în perioadele de astenie sau pentru combaterea anemiei, dar conține și cantități importante de magneziu, calciu și potasiu.
Efect detoxifiant și depurativ: Ajută la curățarea organismului și la eliminarea toxinelor, având un ușor efect diuretic și laxativ, ceea ce o face ideală pentru curele de regenerare de după iarnă.
Bogată în Vitamina C și K: Susține sistemul imunitar și contribuie la sănătatea oaselor și la procesele de coagulare a sângelui.
Reglează glicemia: Deși este diferită de planta de Stevia rebaudiana (îndulcitorul natural), și ștevia noastră autohtonă conține substanțe care ajută la reglarea nivelului de zahăr în sânge.

În bucătărie, ștevia este foarte apreciată deoarece frunzele sale devin fragede și onctuoase prin gătire. Se folosește cel mai adesea în ciorbe verzi, mâncare de ștevie cu usturoi și roșii, sau ca înveliș pentru sărmăluțe de post.

Atenție: La fel ca spanacul sau măcrișul, ștevia conține acid oxalic, așa că se recomandă consumul moderat pentru persoanele cu predispoziție la calculi renali.

Mugurii de ferigă

Sunt o adevărată raritate culinară, prezenți adesea în meniurile restaurantelor de lux. Aceștia reprezintă vârfurile tinere ale plantei, surprinse în stadiul de spirală strânsă, înainte de a se desface în frunze.

Mugurii de ferigă au un gust unic, ce amintește de un amestec între sparanghel, anghinare și nucă, și sunt extrem de nutritivi:

Antioxidanți: Au o concentrație de antioxidanți de două ori mai mare decât afinele, fiind excelenți în combaterea stresului oxidativ.
Acizi Grași Omega-3 și Omega-6: Sunt printre puținele plante sălbatice care oferă acești acizi grași esențiali, vitali pentru sănătatea inimii și a creierului.
Minerale: Sunt o sursă bogată de fier (pentru energie), potasiu (pentru tensiune arterială) și mangan.
Vitamine: Conțin cantități generoase de Vitamina A (pentru vedere) și Vitamina C (pentru imunitate).

Identificare și habitat

Ferigile pot fi găsite în locuri cu o atmosferă mistică: păduri dese, zone umbroase, văi umede sau margini de deal. Printre speciile comestibile se numără:

Feriga „pană de struț” (Matteuccia struthiopteris) – cea mai apreciată pentru gust.
Feriga de câmp (Pteridium aquilinum).
Feriga regală (Osmunda regalis).
Feriga comună (Dryopteris filix-mas).

Regula de Aur: Gătirea Termică

Deși sunt fragezi și dulci, mugurii de ferigă nu se consumă niciodată cruzi. Aceștia conțin o enzimă numită tiaminază (care descompune vitamina B1) și alți compuși care pot provoca indigestie dacă nu sunt neutralizați. Tratamentul termic (fierbere timp de 10-12 minute sau gătire la abur) este obligatoriu pentru a le transforma într-o delicatesă sigură și delicioasă.

Perioada de recoltare: aprilie – mai.

Alte plante bune de mâncat pe care le găsim în natură primăvara

Hașmațuchi (Anthriscus cerefolium): Cunoscută și ca pătrunjel sălbatic, are o aromă fină de anason și este minunată în salate și supe.
Toporașii / Violetele (Viola odorata): Florile și frunzele tinere sunt comestibile, fiind o adăugare delicată și colorată în salate.
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris): Frunzele tinere pot fi consumate crude sau gătite.
Podbalul (Tussilago farfara): Florile (fără codiță) pot fi adăugate în salate sau clătite.
Gaița / Iarba grasă (Portulaca oleracea): Apare puțin mai târziu în primăvară, este suculentă și ușor lemnoasă, bună în salate.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro