Ce înseamnă expresia „om cu scaun la cap” şi de unde vine

Este uimitor numărul de expresii populare care conțin cuvântul ”cap”. Dar expresia ”om cu scaun la cap” poate părea cea mai hilară, ilogică și absurdă dintre toate. Cu toate acestea, este o expresie foarte populară și îndrăgită, folosită și azi mai ales de generația părinților sau a profesorilor noștri.

Cuprins

1 Ce înseamnă expresia ”om cu scaun la cap”
2 De unde vine expresia ”om cu scaun la cap”
3 Expresii pline de haz care conțin cuvântul ”cap”
4 Alte expresii comice sau iraționale din limba română
5 Cum ne educă expresiile populare

Numeroase expresii populare românești frizează fantasticul. Când folosești expresia ”om cu scaun la cap” îți și imaginezi un tablou ireal de Salvador Dali, în care obiectele prind viață și se întrepătrund cu trupurile umane, cu membre contorsionate și capete supradimensionate.

Imaginația românului și creativitatea limbii române fascinează și intrigă totodată lingviștii și sociologii. Dacă urmărești o expresie sau o zicală pur românească prin istorie, vei descoperi o mulțime de amănunte pline de culoare și sensuri care se transformă și se modelează în funcție de evoluția societății.

Să descoperim de unde vine expresia ”om cu scaun la cap”, cum a evoluat și care este semnificația ei în zilele noastre. Nu toți românii îi cunosc sensul și o folosesc adesea greșit.

„Lipitori, că nu le pot spune altfel”. Ilie Bolojan a răbufnit și tocmai a deschis un scandal fără precedent la Cotroceni! Nu a ținut cont de nimeni și de nimic: „Una din gravele noastre erori...”. Ce a urmat i-a uimit pe toți

Recomandarea zilei

Ce înseamnă expresia ”om cu scaun la cap”

Oricât ar părea de comică sau bizară, expresia ”om cu scaun la cap” rămâne o expresie destul de folosită, mai ales de către generațiile 50 plus. Am auzit-o la părinții și bunicii noștri și i-am perceput sensul intuitiv. Majoritatea românilor știe că un ”om cu scaun la cap” este un om înțelept, capabil de o judecată dreaptă, nepărtinitoare. Este genul de om la care te duci pentru un sfat, pentru o opinie corectă, pentru un cuvânt bun sau pentru o îndrumare corectă.

De asemenea, prin ”om cu scaun la cap” se înțelege un om cu un bun simț rar întâlnit, cumpătat, așezat, calculat, capabil să discearnă corect între bine și rău, așa cum ar trebui să fie, spre exemplu, un judecător sau un conducător de țară, un lider – după cum s-ar exprima generațiile mai tinere.

"I-a curs o lacrimă. Am fost șocată". Ce i-a spus Mihai Leu soției sale, cu ultimele puteri, pe patul de spital. Mesajul care va rămâne cu ea pentru totdeauna

Recomandarea zilei

Această interpretare este susținută și de Dicționarul Explicativ al Limbii Române care definește expresia „a avea scaun la cap” drept „a fi înțelept, judicios, cumpătat, întreg la minte”.

Poate că unii dintre cei mai tineri au perceput greșit expresia, fără să primească explicațiile corecte, și o folosesc în contexte diferite, care nu au legătură cu semnificațiile explicate mai sus. Trebuie să înțelegem, însă, că ”un om cu scaun la cap” nu este neapărat un om cu un anumit statut social sau cu avere, ci un om chizbuit, înțelept, echilibrat, cu o judecată solidă și cu o profunzime de gândire mai mare decât a multora.

De unde vine expresia ”om cu scaun la cap”

În mod evident, expresia aceasta are un parfum istoric, este o expresie populară veche, apărută posibil în vremurile medievale, în care cuvântul ”scaun” avea semnificații mult mai largi. În vremurile domnitorilor, scaun însemna tron, putere politică și judecătorească, domnie. Putem citi în manualele de istorie cum un anume boier ”a fost înscăunat” pe tronul Moldovei sau cum domnitorul cutare a ajuns în ”cetatea de scaun” – adică în cetatea în care își avea reședința domnească și tronul.

De aici pornește și expresia ”om cu scaun la cap”. Pe vremuri, domnitorii și judecătorii erau persoanele îndreptățite să facă dreptate. De multe ori, dacă se isca un conflict între boieri, mergeau la judecată, dar, dacă judecătorul nu deslușea pricina, apelau la înțelepciunea și puterea domnitorului, cel care își spunea ultimul cuvânt.

În multe pricini, revolte, răscoale și nedreptăți, oamenii de rând sperau la judecata dreaptă a domnitorului, cel de care depindea soarta și bunăstarea lor. Iar domnitorul se afla pe cel mai înalt scaun al țării și avea obligația morală să fie cât mai corect și drept cu supușii săi.

Cu timpul, oamenii au făcut legătura între scaunul domnesc sau cel judecătoresc și omul care face dreptate. Așa a apărut expresia ”om cu scaun la cap” care, la începuturi, era probabil folosită mai des pentru dregători, judecători și domnitori, urmând cu timpul să fie folosită pentru orice om care demonstra o judecată dreaptă, înțeleaptă și corectă.

Scaunul, în expresia noastră, nu reprezintă doar puterea, așa cum greșit înțeleg unii, ci mai ales înțelepciunea, inteligența, capacitatea profundă de analiză și judecata nepărtinitoare. Scaunul capătă un înțeles metaforic pozitiv și se distinge astfel de simplul obiect de mobilă pe care îl folosim zi de zi.

Expresii pline de haz care conțin cuvântul ”cap”

Cuvântul ”cap”, dincolo de faptul că exprimă una dintre cele mai importante părți anatomice, a căpătat în timp atât de multe conotații și a fost inclus în atât de multe expresii și locuțiuni, încât este greu să le numeri pe toate.

”Cap” înseamnă pentru români deopotrivă minte, înțelepciune și gândire, dar și viață, început, destin, curaj, îndrăzneală etc. De-a lungul timpului, acest cuvânt simplu și-a păstrat forma intactă, dar a căpătat semnificații atât de variate și schimbătoare, încât este considerat unul dintre cele mai utilizate cuvinte din limba română.

Iată doar câteva dintre cele mai cunoscute expresii care conțin cuvântul ”cap”:

„Din cap până-n picioare” = de sus până jos

„Cu noaptea-n cap” = dis-de-dimineaţă

„Pe după cap” = pe după gât, la ceafă

„Până peste cap” = extrem de…, exagerat de…

„Cu capul plecat” = ruşinat, umilit

„Din capul locului” = înainte de a începe ceva

„Cap la (sau în) cap” = cu părțile extreme alăturate

„Bătut în cap” = tâmpit

„Cu cap” = (în mod) inteligent, deștept

„Fără cap” = (în mod) necugetat

„A se da peste cap” = a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul

„A da ceva peste cap” = a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit

„A-i băga ceva în cap” = a face pe cineva să priceapă bine un lucru

„A i se sui cuiva în cap” = a fi prea îndrăzneţ cu cineva

„A nu mai avea unde să-şi pună capul” = a ajunge pe drumuri, fără adăpost

„A-i da de cap” = a izbuti, a găsi soluția, a rezolva o situație

„A-l duce capul” = a se pricepe, a învăța repede

„A băga la cap” = a reţine, a memora, a pătrunde sensul

„Cu capul mare” = a simți capul umflat, ameţit de băutură/ de somn/ de febră

„A fi vai şi amar de capul cuiva” = a se afla într-o situaţie dificilă

„A scoate capul în lume” = a apărea în societate

„A umbla cu capul între urechi” = a fi distrat, a nu fi atent

„A se apuca pe cap” = a jura pe viaţă

„A fi cap tăiat” = a semăna leit cu altcineva

„A da cuiva la cap” = a lovi, a omorî

„A cădea pe capul cuiva” = a sosi pe neaşteptate la cineva

„Pe capete” = care mai de care, în număr foarte mare

„A-i deschide capul” = a face pe cineva să înţeleagă ceva

„A apuca lumea-n cap” = a-şi părăsi familia

„A sta şi în cap” = a face tot posibilul

„Nu-i un cap de ţară” = nu-i nimic grav

”A face capul calendar” = a vorbi foarte mult, a bate pe cineva la cap

”A și-o lua în cap” = a fi obraznic, a avea o atitudine arogantă, impertinentă

Alte expresii comice sau iraționale din limba română

Întâlnim frecvent numeroase expresii care au un dram de haz în ele sau un sâmbure irațional. Cu siguranță, când spui despre cineva că este un om cu scaun la cap, te amuză puțin o posibilă imagine cu un om care merge cu un scaun pe cap. La fel de amuzantă ar fi și imaginea unui om care ”spală putina” (a pleca în grabă pentru a scăpa de o corvoadă/obligație) sau care ”calcă pe bec” (a face o gafă, a încălca o regulă de bun simț sau o regulă impusă). Deosebit de plastică este și expresia ”a freca menta”, dar nu mai are nicio legătură cu planta mentolată din care ne facem ceai.

Dar toate aceste expresii metaforice, plastice, pline de înțelesuri ne ajută să exprimăm mult mai bine și accentuat o anumită idee. Când spui despre cineva că este ”un om cu scaun la cap”, în mod cert accentuezi faptul că ai mare încredere în judecata lui.

Alte expresii hazlii din limba română, dar foarte sugestive ar mai fi ”a bate fierul cât e cald” (a insista să rezolvi o problemă cât timp este de actualitate), ”a pune carul înaintea boilor” (a gândi invers, a schimba prioritățile, a face lucrurile pe dos) sau ”a-și lua nasul la purtare” (a fi obraznic).

Cum ne educă expresiile populare

Expresiile populare reflectă dinamica vieții cotidiene, emoțiile, obiceiurile și viziunea despre lume a generațiilor anterioare. Ele stimulează gândirea, ne provoacă să le înțelegem sensurile profunde și ne ajută să ne îmbogățim limbajul cu metafore și cuvinte plastice.

Dincolo de a fi simple jocuri de cuvinte, expresiile populare reflectă mentalități, adevăruri profunde, valori culturale și nestemate din înțelepciunea populară. Alături de proverbe sau de ghicitori, expresiile populare ne ajută să înțelegem mai bine istoria, cutumele și tradițiile strămoșilor, evoluția societății din punct de vedere moral, etic și cultural.

Le găsim adesea în operele marilor scriitori clasici, le întâlnim mai ales la Ion Creangă, Ioan Slavici sau Ion Luca Caragiale, dar și în literatura modernă, în cărțile unor mari gânditori precum Mircea Eliade sau Emil Cioran. Expresiile populare sunt un tezaur al limbii care ne educă și totodată ne păstrează legați de valorile profunde ale societății.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro