Ora de iarnă 2022 în România. Când trebuie să dăm ceasurile înapoi

De Unica.ro, pe Ultimul update Joi, 15 septembrie 2022, 13:01

Ora de iarnă 2022 în România va fi actualizată în curând. Vom da ceasurile înapoi cu o oră, ceea ce înseamnă că vom dormi mai mult. Schimbarea orei are efecte nu doar asupra programului, ci și asupra organismului uman.

România va trece în curând la ora de iarnă 2022. Este ora oficială, legată de ora astronomică, acoperind calendaristic perioada cuprinsă între lunile noiembrie a unui an și martie a anului următor. Acest sistem are scopul de a profita din plin, cât mai mult timp, de lumina Soarelui, și de a ne desfășura cât mai multe activități pe lumină pentru a economisii energia electrică necesară iluminatului.

Ora de iarnă 2022 în România. Când trebuie să dăm ceasurile înapoi

Ora de iarnă 2022 se va schimba, ca de obicei, în ultimul weekend din luna octombrie. În acest an, ceasurile se dau înapoi în noaptea dintre 29 și 30 octombrie. Ora 04:00 va deveni ora 03:00, iar noi vom dormi cu o oră în plus.

Sistemul schimbării orei a fost introdus în anul 1907, iar conceptul îi aparține neo-zeelandezului George Vernon Hudson. Motivația pentru a introduce acest sistem a fost inițal una economică, s-a urmărit dorința de a face economie de resurse.

România a adoptat sistemul schimbării orei începând cu anul 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.

Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună. Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

Pentru că eficiența acestor schimbări a fost contestată, Comisia Europeană a propus statelor membre să aleagă după ce oră vor să-și planifice orarul zilnic. Acestea puteau opta permanent fie pentru ora de vară, fie pentru ora de iarnă.

Proiect de lege pentru renunțarea la schimbarea orei

Propunerea de schimbare a orei a apărut pentru prima dată în anul 2018, iar ora de iarnă 2019 ar trebuit să fie ultima din istoria schimbării orelor. Pentru că în 2022 s-au confruntat cu pandemia de COVID-19 și apoi cu războiul, statele europene nu au luat încă o decizie.

Europarlamentarul Victor Negrescu spunea în toamna anului trecutului că România a decis să nu adopte această măsură și să nu renunțe la ora de iarnă.

România și alte state trebuiau să decidă dacă vor adopta această măsură. România a decis ca, deocamdată, să nu adopte această măsură și acest proces este blocat în momentul ăsta la nivel european, a declarat europarlamentarul, potrivit evz.ro.

Italia ar putea renunța definitiv la ora de iarnă, mai ales în contextul crizei energetice. Se pare că o astfel de măsură ar duce la economisirea a sute de milioane de euro. Iar exemplul ei ar putea fi urmat și de alte state europene.

Nu doar statele UE s-au gândit la această soluție. SUA a votat renunțarea la ora de iarnă, însă legea va trebui să treacă de Camera Reprezentanților și apoi să fie adoptată de președinteleJoe Biden.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Dr. Oana Cuzino, medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist, a vorbit în revista Unica despre modul în care ne afectează trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, dar și cum putem combate efectele acestei schimbări.

Deși dormim mai mult cu o oră, trecerea de la ora de vară la ora de iarnă poate produce unele perturbări de bioritm, care nu sunt benefice pentru sănătate. Totodată, afectează somnul, pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea și stările de dispoziție.

Prin adoptarea orei de vară în permanență, beneficiile ar fi multiple: mai multă vitamină D, mai mult timp pentru plimbările în aer liber, scăderea riscului asteniilor de toamnă și tulburărilor de ritm cardiac și neuropsihice.

Mai mult de atât, unii oameni de știință susțin că efectele schimbării orei ar putea fi periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau apariția variaților tensiunii arteriale. Cele mai afectate sunt persoanele adulte, active din punct de vedere profesional, și cele care suferă, deja, de boli cardiace.

Citește și: Carmen Brumă dezvăluie cele 10 reguli pentru a scăpa de celulită

Gheorghe Gheorghiu, dezvăluiri din timpul relației cu Anca Țurcașiu: „Era narcisistă”

Mesajul unui medic ginecolog din România: ”Doamnelor, cancerul la sân există…”

Ce au anunțat Prințul William și soția lui, Kate, imediat după anunțul morții Reginei Elisabeta a II-a

Schimbarea orei, un disconfort psihologic și fiziologic

Experții susțin că mai puțină lumină în timpul zilei duce la o producție mai mică de serotonină, hormonul fericirii, un neuro-transmițător care ajută la reglarea stării de spirit. Seara, când ochii percep mai puțină intensitate luminoasă, ceasul biologic declanșează producția hormonului natural cunoscut sub numele de melatonină, care induce starea de somnolență și afectează producția de hormoni de stres.

Pe lângă aceste modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), pot să apară și alte tulburări neuropsihice: astenie, apatie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului, până la dereglări sezoniere.

Cum ne echilibrăm organismul

Acomodarea, care poate dura până la două săptămâni, trebuie însoțită de un program de odihnă, de o alimentație echilibrată și de multe plimbări în aer liber. Indicat ar fi ca seara să adormim până la ora 22:00, să evităm activitățile suprasolicitante și expunerea la lumina albastră artificială emisă de ecranele telefoanelor mobile și nu numai. Totodată, este important și să ne trezim la aceeași oră în fiecare dimineață.

Deoarece lumina soarelui are o influență atât de puternică asupra ritmurilor tale circadiene, este important să petrecem cât mai mult timp în aer liber, chiar dacă este frig, plouă sau ninge.

Pe lângă acestea, un rol important îl reprezintă și adoptarea unei diete echilibrate, bogate în fructe și legume, cu un conținut mare de vitamine, enzime și minerale, pentru a asigura un nivel de energie al organismului.

Este important ca în această perioadă să nu uităm de vitamina C, o armă excelentă împotriva oboselii, dar și de alimentele bogate în acizi grași Omega-3 (peștele gras) sau hidroxitirozol, fosfatidilserină și acizi grași Omega-6 (uleiul de măsline sau floarea-soarelui, presate la rece, avocado, nuci) și să ne asigurăm un aport corect de proteine și aminoacizi, pentru susținerea sistemului imunitar și refacerea optimă a țesuturilor.

Sursă foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!