Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Șnițelele sunt printre cele mai iubite preparate din bucătăria românească. Crocante la exterior, fragede și suculente la interior, ele sunt apreciate de toată lumea, de la copiii mici până la bunici. Fie că le servim cu piure de cartofi, cartofi prăjiți, salată sau murături, află cum prăjești șnițelele să fie cât mai apetisante și crocante.
Șnițelul este un preparat din carne tăiată în felii, aplatizată, trecută printr-un amestec de făină, ou și pesmet, apoi prăjită până când capătă o crustă aurie și crocantă. Rețeta este foarte populară în Europa Centrală, dar a fost preluată și adaptată în numeroase bucătării, inclusiv în cea românească.
La noi, șnițelele se pregătesc cel mai des din piept de pui sau carne de porc, variante accesibile și ușor de gătit. În rețetele tradiționale din alte țări se folosește îndeosebi carnea de vițel tânăr, iar în bucătăriile moderne întâlnim preparate similare din curcan, vită sau chiar din pește. Dar important este să știi cum prăjești șnițelele să fie cât mai gustoase și crocante.
Fiecare tip de carne are particularitățile sale. Pieptul de pui este slab și are un gust delicat, dar se poate usca dacă este prăjit prea mult. Carnea de porc, în special mușchiulețul sau cotletul fără os, este gustoasă și poate rămâne fragedă dacă este pregătită corect. Vițelul este alegerea clasică pentru șnițelul vienez, în timp ce curcanul oferă o alternativă cu un gust dulceag.
De unde vine rețeta de șnițel? Povestea celebrului preparat vienez
Deși astăzi șnițelul este asociat în special cu bucătăria austriacă, originile preparatului sunt mai vechi și au legătură cu tradițiile culinare din Europa Centrală și Italia. Una dintre cele mai cunoscute rețete asemănătoare este cotoletta alla milanese, o specialitate din Milano, preparată din carne acoperită cu pesmet și prăjită.
Există o legendă potrivit căreia celebrul șnițel vienez ar fi fost adus în Austria în secolul al XIX-lea de feldmareșalul Joseph Radetzky, după ce acesta ar fi descoperit preparatul italian în timpul unei campanii militare. Povestea a fost însă contestată de istorici și lingviști, iar legătura directă dintre Radetzky și apariția șnițelului vienez nu este considerată demonstrată.
Cert este că preparatele din carne pane erau cunoscute în bucătăria vieneză cu mult înainte de această legendă. Primele mențiuni documentate despre șnițele pane apar într-o carte de bucate austriacă din 1798, iar denumirea de „Wiener Schnitzel” este întâlnită într-o carte de bucate din 1831.
În timp, rețeta s-a răspândit în întregul Imperiu Austro-Ungar și a ajuns și în bucătăria românească, unde a fost adaptată ingredientelor și preferințelor locale. Astfel, dacă în varianta vieneză autentică se folosește carne de vițel, în România șnițelele din pui și porc au devenit extrem de populare.
Cum se prepară celebrul șnițel vienez
Șnițelul vienez autentic, cunoscut sub numele de Wiener Schnitzel, se prepară din carne de vițel, tăiată în felii subțiri și bătută cu un ciocănel special până când ajunge la o grosime uniformă. Carnea este apoi trecută prin făină, ou bătut și pesmet, după care se prăjește în grăsime fierbinte până când capătă o culoare aurie.
Un detaliu important este că șnițelul vienez tradițional se prăjește în suficientă grăsime, astfel încât să plutească și să se rumenească uniform. În bucătăria austriacă se folosește în mod tradițional untură, iar preparatul se servește cu o felie de lămâie, uneori alături de salată de cartofi.
Crusta trebuie să fie ușoară, cu mici bule de aer, să se desprindă delicat de carne și să rămână crocantă. Interiorul trebuie să fie fraged, fără să devină uscat. Deși rețetele moderne au numeroase variante, ingredientele și tehnica de bază au rămas aproape neschimbate.
Cum pregătești carnea pentru șnițele fragede și suculente
Primul secret al unor șnițele reușite este pregătirea corectă a cărnii. Nu este suficient să o tai felii și să o treci prin făină, ou și pesmet. Câteva detalii fac diferența dintre un șnițel fraged și unul tare sau uscat.
1. Taie carnea în felii de grosime uniformă. Dacă folosești piept de pui, taie fiecare bucată pe orizontală, astfel încât să obții felii potrivite pentru prăjit. În cazul cărnii de porc sau de vițel, alege bucăți fără os și taie-le perpendicular pe fibre.
2. Bate carnea cu grijă. Pune feliile între două foi de hârtie de copt sau folie alimentară și folosește un ciocan pentru șnițele. Nu lovi foarte puternic, deoarece poți rupe fibrele și poți obține bucăți prea subțiri. Scopul este să uniformizezi grosimea, nu să strivești carnea.
3. Tamponează carnea înainte de panare. Dacă feliile sunt foarte umede, șterge-le ușor cu prosoape de hârtie. Excesul de apă poate împiedica făina să adere corespunzător, iar crusta riscă să se desprindă în timpul prăjirii.
4. Asezonează înainte de panare. Presară sare și piper pe ambele părți. Poți adăuga puțină boia dulce sau usturoi granulat, dacă îți dorești un gust mai intens.
Cum pregătești corect amestecul pentru șnițele
Pentru ca șnițelele să aibă o crustă uniformă și crocantă, trebuie să respecți ordinea celor trei ingrediente principale: făină, ou și pesmet.
Pregătește trei farfurii sau recipiente suficient de largi pentru a putea trece ușor feliile de carne prin fiecare ingredient.
Prima farfurie: pune făină albă, simplă. Aceasta ajută oul să adere mai bine la suprafața cărnii.
A doua farfurie: bate două sau trei ouă, în funcție de cantitatea de carne. Poți adăuga puțin unt sau smântână.
A treia farfurie: pune pesmet simplu, de preferat cu granulație potrivită, astfel încât să formeze un strat uniform.
Treci fiecare felie de carne prin făină, scutură surplusul, apoi prin ou și, la final, prin pesmet. Apasă ușor cu palma pentru ca acesta să se fixeze bine pe ambele părți.
Un detaliu important este să nu lași un strat prea gros de făină sau ou pe carne. Excesul poate forma o crustă greoaie, care se desprinde în timpul prăjirii.
Cum prăjești șnițelele ca să fie crocante la exterior și fragede la interior
Chiar dacă ai pregătit corect carnea și ai respectat toate etapele de panare, rezultatul depinde foarte mult de felul în care prăjești șnițelele. Uleiul prea rece le poate face uleioase, iar focul prea puternic poate rumeni pesmetul înainte ca interiorul să fie gătit.
Iată câteva reguli importante:
Folosește suficient ulei. Nu este nevoie să umpli tigaia, dar nici să pui doar câteva picături. Un strat de aproximativ 1-1,5 cm de ulei permite șnițelelor să se prăjească uniform. Pentru acest preparat, uleiul de floarea-soarelui este o alegere potrivită.
Încinge uleiul înainte de a pune carnea. Temperatura ideală este, orientativ, de 170-180 de grade Celsius. Dacă nu ai termometru de bucătărie, poți verifica uleiul punând în tigaie câteva firimituri de pesmet. Dacă încep imediat să sfârâie, uleiul este suficient de încins.
Nu înghesui șnițelele în tigaie. Este mai bine să le prăjești în două sau trei tranșe, în funcție de dimensiunea tigăii. Dacă pui prea multe bucăți simultan, temperatura uleiului scade, iar crusta poate absorbi mai multă grăsime.
Prăjește-le la foc mediu spre potrivit. Șnițelele subțiri din piept de pui au nevoie, în general, de aproximativ 2-3 minute pe fiecare parte. Pentru carnea de porc sau de vițel, timpul poate varia în funcție de grosime. Important este ca interiorul să fie complet gătit, fără ca exteriorul să se ardă.
Nu întoarce carnea de prea multe ori. Lasă prima parte să se rumenească, apoi întoarce șnițelul și continuă prăjirea. Dacă îl întorci prea repede, riști să desprinzi crusta înainte ca aceasta să se fixeze.
În cazul cărnii de pui, este important ca temperatura din centrul bucății să ajungă la minimum 74°C. Nu te baza exclusiv pe culoarea aurie a pesmetului pentru a aprecia dacă preparatul este gata.
Ce faci după ce scoți șnițelele din tigaie
Un alt secret, adesea trecut cu vederea, este modul în care păstrezi șnițelele după prăjire. Chiar dacă au ieșit perfect rumenite din tigaie, ele se pot înmuia dacă sunt puse unele peste altele sau acoperite imediat.
Cel mai bine este să le așezi pe un grătar metalic sau pe un platou mai larg, cu hârtie absorbantă unele lângă altele. Evită să acoperi vasul cu un capac, deoarece condensul afectează textura pesmetului. Servește-le cât sunt calde, alături de garnitura preferată.
Trucuri pentru șnițele mai gustoase
Dacă vrei să obții șnițele cu un gust mai bogat, poți îmbunătăți rețeta clasică folosind câteva ingrediente simple. Nu trebuie să schimbi complet modul de preparare, ci doar să adaugi câteva arome care completează gustul cărnii.
1. Pune puțin muștar în amestecul de ouă.
Unul dintre cele mai simple trucuri este să adaugi o linguriță de muștar clasic în ouăle bătute. Acesta oferă o aromă ușor picantă și acrișoară, care se potrivește foarte bine cu pieptul de pui și carnea de porc. Amestecă bine până când muștarul se încorporează complet.
2. Adaugă condimente în pesmet.
Pesmetul poate deveni mult mai aromat dacă îl amesteci cu boia dulce sau afumată, usturoi granulat, piper, puțin oregano ori cimbru uscat. Dacă îți plac preparatele picante, poți adăuga fulgi de chilli sau un vârf de cuțit de boia iute.
3. Folosește ierburi aromatice proaspete.
Pătrunjelul tocat foarte fin, busuiocul sau rozmarinul pot oferi șnițelelor o aromă deosebită. Le poți amesteca în ouă sau le poți combina cu pesmetul, în cantități moderate.
4. Adaugă parmezan ras în pesmet.
Pentru o crustă mai gustoasă, poți pune două linguri de parmezan ras în pesmet. Brânza oferă o aromă ușor sărată și intensă, care se potrivește în special cu șnițelele din piept de pui. Ai grijă însă la temperatura uleiului, deoarece parmezanul se poate rumeni repede.
5. Înlocuiește pesmetul obișnuit cu Panko.
Panko este un pesmet japonez cu fulgi mai mari și o textură mai aerată. Acesta formează o crustă mai voluminoasă și mai crocantă decât pesmetul fin obișnuit. Este o alegere foarte bună dacă îți plac șnițelele cu o crustă care se simte crocantă la fiecare îmbucătură.