Cosmin Stan, despre riscurile meseriei de jurnalist: “Ajungi în niște situații în care te temi pentru viața ta” / Exclusiv

Cosmin Stan a avut parte, de-a lungul carierei sale jurnalistice, de multe peripeții, pe teren. Jurnalistul Pro Tv a recunoscut că au fost dăți în care s-a temut pentru viața lui.

Cosmin Stan a trăit multe peripeții pe teren, în anii săi de jurnalism. El nu este doar un “cititor de prompter”, să spunem așa, pe care-l vedem la Știrile Pro Tv. Cosmin Stan merge și pe teren, se implică în munca de redacție la fel de mult.

Cosmin Stan, știristul Pro Tv, a avut multe peripeții pe teren, de-a lungul anilor

La lansarea noii grile de toamnă a Pro Tv, Cosmin Stan ne-a vorbit despre cât de mult își iubește meseria. Jurnalistul ne-a relatat și câteva situații de suspans prin care a trecut recent, și a recunoscut că au fost momente în care s-a temut pentru viața lui.

Cosmin, câți ani la pro TV?

Atenție, încep necazurile! Astrologii anunță o perioadă tensionată, mai ales pentru o zodie! Cine sunt ghinioniștii horoscopului

Recomandarea zilei

Adunați în 2 tranșe sunt…. 6 și acuma deja aproape 5 în total, vreo 10 cel puțin spre 11. Nu mi se pare mult, am colegi care au peste 20, deci în comparație cu ei nu-i foarte mult. Dar, pe de altă parte, mi se pare puțin pentru că trece timpul foarte repede. Adică atunci când faci ceea ce îți place, zboară pur și simplu timpul. Știrile sunt în top oricum.

Astăzi, la lansarea grilei de toamnă Pro Tv, văd că sunteți în formulă aproape completă.

ULTIMA ORĂ / Alin Oprea îi dă 'șah mat' fostei soții, Larisa, și face un anunț neașteptat, la un an de la nunta cu Medana

Recomandarea zilei

Știrile PRO TV au fost întotdeauna în top și rămân în top și anul acesta și vor fi multă vreme în top, pentru că noi am câștigat încrederea telespectatorilor prin ceea ce am făcut. Cred că ăsta a fost succesul sau secretul succesului, că nu ne-am înșelat niciodată telespectatorii. Nu i-am mințit, i-am lăsat să decidă singuri, să tragă singuri concluziile.

Le-am prezentat faptele și părerile celor implicați în povești, dar concluziile le-au tras singuri. Si, dincolo de orice, am pus întotdeauna în prim plan interesul publicului care ne urmărește, pentru că noi pentru public lucrăm.

„Ăsta e marele meu noroc, aș spune, că am posibilitatea să gust din…”

Și asta se vede întotdeauna în audiențele pe care le facem, care nu sunt deloc mici. Facem asta cu foarte mare plăcere și asta se vede și oamenii iubesc asta la noi. Că nu încercăm să fim altceva decât ceea ce suntem și nu încercăm să-i facem pe ei să creadă că pot fi altcineva decât cine sunt. Le spunem adevărul și asta e ce contează.

Știu că nu ești doar un simplu prezentator de știri, ci ești foarte implicat în redacție. Ai fost și pe teren. Cum a fost experiența de la Încoronarea Regelui?

Ăsta e marele meu noroc, aș spune, că am posibilitatea să gust din ambele lumi și din experiența prezentatorului din studio și din experiența jurnalistului de pe teren. Cred că, de fapt, ăsta e un amestec care îmi dă mie energia să continui. Pentru că îmi place să fiu peste tot și atunci cred eu că fac bine și treaba în studio și pe teren, și pot să le îmbin foarte bine pe amândouă.

Plus că am un avantaj în felul acesta, pentru că, pot să le fac pe amândouă. Si atunci, în momentul în care sunt în studio, știu exact ce se întâmplă pe teren și aș ști să îl întreb pe colegul de pe teren ce se întâmplă, cum se întâmplă și așa mai departe. Pentru că am idee cum se petrec lucrurile acolo. Si la fel, când sunt pe teren și mă pregătesc să intru într-o transmisiune în direct, de exemplu, știu exact ce se întâmplă în studio și cum stau lucrurile, cum decurg lucrurile acolo.

Citește și – Amalia Enache, deranjată de experiența din Spania. „Nu știu ce îi transformă pe oameni!” Prin ce a trecut jurnalista

Citește și – Cum face bani Dragoș Pătraru după despărțirea de Prima TV. Jurnalistul va sărbători 25 de ani de mariaj într-un mod inedit

Citește și – Paula Herlo, între carieră și familie. Care este cel mai mare vis al jurnalistei: „Nu cred că îmi doresc mai mult”/ Exclusiv

Citește și – Alex Dima, de la profesor de religie la jurnalist. „Mie Dumnezeu mi-a arătat din când în când: ‘Fraiere, sunt aici!’ ” / Video

Citește și – Lucian Mîndruță, anunț despre fiul lui. Ce regretă jurnalistul: „Uitați-vă și voi ce mi-a făcut!”

Cosmin Stan: „Relatările de pe teren, mai ales de la evenimente din străinătate, sunt mai dificile”

Cosmin Stan ne-a dezvăluit peripeții de pe teren

Și atunci înțeleg de ce poate uneori se întârzie să mi se dea mie legătura sau înțeleg de ce trebuie să intru mai devreme. Sau înțeleg de ce trebuie să vorbesc mai mult sau mai puțin și așa mai departe. E foarte important să cunoști tot ce tot ce se întâmplă. Acum, apropo de experiențele de pe teren, pentru că din nou, așa cum spuneam, îmi place să fiu peste tot, am marele noroc și șansa de a fi martor al unor evenimente istorice întotdeauna.

Am obținut chestia asta (Incoranarea Regelui – n.r.) pentru că mi-am dorit foarte mult, pentru că cei care conduc știrile pro TV au văzut în mine potențial poate. Sau au încredere în ceea ce fac și consideră că mă descurc în orice situație și asta am dovedit deja.

Relatările de pe teren, mai ales de la evenimente din străinătate, sunt mai dificile, sunt complexe. Pentru că mergi într-o altă țară unde lucrurile stau altfel decât în România. Unde autoritățile reacționează și funcționează altfel, unde oamenii sunt altfel, au o altă cultură, au altă educație. Si trebuie să te adaptezi situației de la fața locului. Iar asta este foarte provocator și este mai solicitant decât dacă mergi la o știre în România pe teren, să zicem. Unde ești obișnuit cu felul în care reacționează poliția, cu ce îți spun pompierii și așa mai departe.

Cosmin Stan, peripeții la incendiile din Grecia: „Am văzut foc cum n-am mai văzut în viața mea”

Ai avut peripeții acolo?

Peripeții am peste tot, dar, de exemplu, la ultima deplasare în Grecia la incendii am fost în Rhodos acum câteva săptămâni și am văzut foc cum n-am mai văzut în viața mea. Si am trăit niște experiențe… Nu pot să spun dramatice că atunci ar fi prea mult în comparație cu ce au trăit într-adevăr, oamenii de acolo care au trecut prin foc efectiv. Dar am fost martorul unor scene dramatice cu vâlvătăile care înaintau cu repeziciune de nu-ți imaginezi.

Și eu nu-mi imaginam până la momentul ăla. Evident, mai fusesem la incendii, dar n-aveam nicio idee despre incendiile de vegetație și cum se propagă acestea. Si cum se aude vuietul ăla de flăcări în momentul în care o pădure ia foc. Și focul avansează spre satul pe care oamenii îl apără cu lopeți și cazmale și așa mai departe, ca să sape șanțuri să stopeze înaintarea focului. Adică e foarte, foarte dificil.

Și într-o astfel de zi mă pregăteam să intru în direct în jurnalul de la ora 13:00 și evident, producătorul își făcuse o anumită ordine și a trebuit să mai întârzie puțin intrarea mea. Doar că la mine focul a avansat cu repeziciune. Eu tot ceream să mă bage în direct mai repede, mai ales că aveam și mașina (pe care o aveam închiriată) parcată, undeva pe drum foarte aproape de zona incendiului.

„O scânteie sărise din incendiul care era în spatele meu…”

Atât de aproape pentru că, la un moment dat, o scânteie sărise din incendiul care era în spatele meu, cumva în apropierea drumului. Deci foarte aproape de mășină. Eu eram la o distanță apreciabilă de zona respectivă. Nu vedeam exact ce se întâmplă, dar am văzut că a izbucnit focul lângă drum și eu nu intrasem încă în direct. Si am început să strig: “bagă-mă în direct mai repede că ia foc mașina”.

În cele din urmă am intrat în direct și după ce am terminat relatarea am fugit direct la mașină. Evident și mașina era înconjurată de câteva zeci de polițiști. Era singura mașină rămasă pe marginea drumului. Când eu am parcat acolo erau zeci de mașini, era tot drumul plin de mașini. Evident plecaseră toate, eu nu știu când s-a cerut evacuarea de acolo, probabil în clipa în care eu eram la live și mă pregăteam să fac live-ul și a izbucnit focul acolo.

Cert e că cei 20 de polițiști greci roiau în jurul mașinii și nu știau ce să facă cu ea. Evident nu știau a cui e mașina. Și nu vreau să mă gândesc ce au spus în momentul în care eu am apărut alergând cu cheia mașinii.

Nu ai luat nicio amendă?

Nimic, dar știi cum am urcat în mașină și am fugit instantaneu? Ei urlau la mine ceva îngrozitor, nu știu ce spuneau că vorbeau în grecește. A fost dificil.

Cosmin Stan: „Ajungi în niște situații în care te temi pentru viața ta. Când vedeam cum avansează flăcările alea, nu ai cum să nu te gândești”

Ți-a fost teamă vreodată pentru viața ta?

Da, pentru că e uman. Acum la incendii din nou m-am gândit… când vedeam cum avansează flăcările alea. Nu ai cum să nu te gândești “Măi, dar ce fac eu acuma? Cât de mult mă mai duc, mai aproape“. Stăteam așa și vedeam cât de mult vine focul și totuși zic că “nu e ok, hai să stăm mai departe un pic”.

Într-o altă zi, când căutam un loc de live și mergeam pe un drum, prin munții din Rhodos și vedeam foc în față, te gândești dacă vine focul ăsta pe drum, că nu poți să prevezi nimic. Este totul atât de relativ și totul se derulează cu așa mare viteză. Tu poți să îți planifici că mergi încolo și te întorci pe aici, dar s-ar putea să nu mai poți că te trezești cu focul în spatele tău. Ajungi în niște situații în care te temi pentru viața ta și atunci, odată cu vârsta, capeți un pic de înțelepciune și iei decizii bune, sper eu.

Și asta s-a dovedit până acum că am luat decizii bune în așa încât să nu ne punem în pericol nici eu, nici colegul cameraman. Si să ne retragem să nu pățim nimic, să fim în stare să relatăm mai departe ce se întâmplă. Decât să devenim eroii pățind cine știe ce, că nu ne dorim asta.

Cosmin Stan, altă peripeție în Grecia: „S-au enervat și au început să arunce cu pietre în noi”

Cosmin Stan a trăit multe experiențe pe teren, în calitate de jurnalist

Dar familia ta ce spune? Sau nu știe unde te duci tu? Îi mai păcălești?

Nu, niciodată familia. Soția mea mă cunoaște foarte bine și știe că asta îmi place să fac și înțelege exact rolul meu și atunci mă susține. Evident că în sinea ei se teme pentru mine, dar cred eu că are foarte mare încredere în mine încât să nu iau decizii prostești, cum spuneam.

De pildă, tot acum în Grecia, am mai avut o problemă care mi s-a părut chiar mai mare decât cea legată de foc. Localnicii, unii dintre ei erau foarte nervoși pentru că evident suferiseră foarte mult, au pierdut foarte mult, le-au ars case, le-au ars animale. Erau foarte nervoși și recalcitranți, mai ales când vedeau presă sau autorități.

Chiar de cum am ajuns acolo noi ne-am dus după pompierii români în prima zi. Si în momentul în care am ajuns lângă pompierii români care tocmai interveneau să stingă ceva foc lângă niște case, niște localnici ne-au văzut și s-au enervat. Si au început să arunce cu pietre în noi pur și simplu. Noi ca din oală, “ce aveți, frate, cu noi, că noi nu vă facem nimic”.

Până au înțeles ei că “stai că sunt români de fapt”… efectiv au aruncat cu pietre în noi. Atunci stai și te gândești din nou, “băi, ce facem? Nu ar trebui să ne mai apropiem atât de mult sau ar trebui să avem mare grijă cu localnicii”. Adică trebuie să te adaptezi în permanență la situația de la fața locului.

„Arunca cu pietre în noi, una m-a lovit în picior, alta a trebuit să o lovesc eu ca să nu nimerească camera”

Nu a fost primul și singurul astfel de eveniment. Pentru că, după câteva zile, într-un alt loc, alt sat, altă circumstanță. Era unul singur care era foarte nervos. Când ne-a văzut, erau foarte mulți alți localnici, zeci, dar niciunul nu reușea să îl stăpânească pe ăsta. Și ăsta era singur și arunca cu pietre în noi, una m-a lovit în picior. Alta a trebuit să o lovesc eu ca să nu nimerească camera care era undeva jos. Noi nu filmam, nu făceam nimic, eram tot cu pompierii români.

Dar ne-au văzut acolo și devenise foarte, foarte recalcitrant. Deci asta e o altă problemă, asta a fost mult mai rea pentru că a trebuit să anunțăm poliția. De fapt pompierii români au anunțat poliția pentru că nu mai puteau nici ei să își fac treaba.

Pentru că respectivul devenise extrem de agresiv și amenințător, a plecat la un moment dat zicând că se duce să ia o armă, niște prostii de astea. Noi am plecat în cele din urmă, dar a lovit, a dat cu piciorul într-o mașină, deci s-a terminat cu poliția acolo. A trebuit să facă plângere omul cu mașina lovită că îi îndoise portiera.

Sunt tot felul de situații pe care nu ai cum să le prevezi și la care trebuie să te adaptezi la fața locului.

Cosmin Stan: „Nu vrei să știi cât m-au înjurat oamenii”

În Anglia, la Rege, la Incoronare, era lume multă, milioane de oameni au fost pe străzi, zeci de mii de oameni care petreceau noaptea acolo, pe străzi, oamenii veniți de peste tot nu aveai de unde să știi cum reacționează. Când am obținut acea declarație a Regelui în direct La Măruță, Majestatea Sa a transmis un mesaj românilor în timp ce eu eram în direct și am strigat la el și l-am întrebat ce vrea să le transmită românilor, a fost la fel o situație foarte delicată.

Pentru că eu a trebuit să ajung lângă gardul unde a venit Regele să dea mâna cu oamenii. Inghesuindu-mă în mulțime, mulțime care stătea acolo de câteva zile tocmai pentru acest moment, îți dai seama că nu le convenea ca eu să intru pe acolo, eram și în direct.

Nu vrei să știi cât m-au înjurat oamenii ăia și când am mai întrebat și ce mesaj ai să le transmiți românilor, să îl opresc pe Rege din salutat, nu le-a convenit deloc. După aceea am incecat să vorbesc cu fiecare să îmi termin știrea, “cum vi se pare că ați vorbit cu Regele?” Ziceau “Nu, lăsați-mă în pace, eu am venit aici pentru Rege”. Trebuie să ai foarte mare grijă cu oamenii în situații delicate, reacțiile lor sunt foarte dificile și imprevizibile.

Cosmin Stan: „Am doi copii de care sunt foarte mândru, o soție foarte înțelegătoare”

Cum e viața ta de familie?

Viața mea de familie e frumoasă. E banal! E mult mai mult decât frumoasă și sunt recunoscător pentru asta, pentru că am doi copii de care sunt foarte mândru, o soție foarte înțelegătoare și încercăm să ne bucurăm unii de alții de câte ori putem.

Cel mai mult ne place să călătorim, mă bucur că și copiii mei au prins gustul vacanțelor, mai ales că i-am luat după noi de când s-au născut. Așa că orice prilej de vacanță este o bucurie pentru toată lumea, stăm discutăm și planificăm cu toții, ce facem, unde mergem, cum facem.

Când suntem acasă pur și simplu stăm, ne relaxăm, mergem cu bicicleta, mergem la pădure că avem o pădure lângă noi foarte drăguță, de astea casnice, nimic deosebit. Dar totuși tot acest timp este deosebit pentru noi pentru că suntem împreună și asta e ce contează.

Sursa foto: Facebook, Instagram

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro