Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Lumea filmului este în doliu după trecerea în neființă a celebrului regizor italian Tinto Brass, care s-a stins din viață la vârsta de 93 de ani. Considerat la începutul carierei sale un veritabil „Antonioni al anilor ’70”, cineastul a rămas întipărit în memoria publicului larg drept figura centrală care a adus cinematografia erotică italiană pe marile ecrane internaționale, prin producții care au marcat istoria filmului, precum Caligula sau Salon Kitty.
Trista veste a fost confirmată oficial pentru agenția italiană de presă Ansa chiar de către soția sa, Caterina Varzi, alături de copiii artistului, Bonifacio și Beatrice Brass.
De la arhivele din Paris la colaborarea cu marii maieștri ai cinematografiei
Născut la Milano și crescut în pitoreasca Veneție, Tinto Brass și-a descoperit pasiunea pentru a șaptea artă la Paris, unde a lucrat ca editor și arhivist în cadrul prestigioasei Cinémathèque. Odată revenit pe plaiurile natale, el și-a șlefuit talentul în calitate de montajist și asistent de regie pentru legendarul Roberto Rossellini. Abordarea sa experimentală și spiritul anarhic i-au adus rapid recunoașterea în lumea artistică, determinându-l pe celebrul scriitor Umberto Eco să îi încredințeze în anul 1964 realizarea a două scurtmetraje destinate explorării limbajului vizual pentru Triennale di Milano. Stilul său unic a atras inclusiv atenția marilor studiouri de la Hollywood, Warner Bros. luând în calcul numirea sa la cârma peliculei A Clockwork Orange (Portocala mecanică), proiect ajuns ulterior în mâinile lui Stanley Kubrick din cauza unor suprapuneri de program.
Erotismul ca cheie a exprimării umane și explorare politică
Odată cu anii ’70, regizorul italian a făcut o cotitură decisivă către cinematografia erotică. Depășind cadrul nudității explicite, primele sale lucrări din acest gen au reprezentat veritabile analize cu tentă politică asupra legăturilor complexe dintre sex, putere și bani. Viziunea sa artistică s-a fundamentat pe o filozofie clară privind rolul erotismului în creație. „Am făcut atât de multe filme erotice pentru că am crezut că erotismul este o cheie fundamentală a exprimării umane și, mai presus de toate, cheia pentru a portretiza femeile. Acesta a fost lucrul care m-a interesat cel mai mult”, mărturisea regizorul într-un interviu acordat publicației La Repubblica.
Pelicula Caligula și scandalul din spatele scenelor
Succesul producției Salon Kitty din 1976, bazată pe povestea reală a unui bordel berlinez utilizat de naziști pentru spionaj, i-a atras atenția fondatorului Penthouse, Bob Guccione. Acesta l-a cooptat pe Brass în 1979 pentru a regiza Caligula, o încercare ambițioasă de a crea un film pornografic comercial cu o distribuție de excepție, din care făceau parte Malcolm McDowell, Helen Mirren, Peter O’Toole și John Gielgud. Proiectul a degenerat însă într-un uriaș scandal artistic. Scenariul inițial semnat de Gore Vidal a fost rescris de Brass, iar ulterior Guccione a inserat scene explicite fără acordul regizorului. Atât Vidal, cât și Brass s-au dezis public de varianta finală lansată în 1980, regizorul italian fiind creditat doar pentru imaginea principală.
Ultima dorință a maestrului
În ultimii ani din viață, cineastul a dus o existență retrasă în Isola Farnese, la periferia Romei, având-o alături pe soția sa, Caterina Varzi, care s-a ocupat îndeaproape de administrarea arhivei sale artistice. Cu prilejul aniversării a 90 de ani de viață, maestrul își exprimase deja ultima dorință legată de trecerea sa în neființă, menționând că își dorește ca cenușa să îi fie împrăștiată în apele lagunei din Veneția, orașul copilăriei sale.