Impactul sedentarismului asupra bolnavilor de COVID-19

De Unica.ro, pe
Cercetătorii au realizat un studiu pentru a determina impactul sedentarismului asupra severității bolii COVID-19, iar rezultatele au fost uimitoare. 

Potrivit unui studiu publicat în British Journal of Sports Medicine, doar vârsta înaintată și un istoric de transplant de organe sunt mai periculoase decât sedentarismul în ceea ce privește evoluția bolii COVID-19. Prin comparaţie cu alţi factori de risc, cum ar fi fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau cancerul, „inactivitatea fizică a fost cel mai important factor de risc în toate rezultatele”, au subliniat cercetătorii.

Persoanele care au fost inactive fizic cel puţin doi ani înaintea pandemiei au prezentat un risc mai crescut de a fi spitalizate, de a necesita terapie intensivă sau chiar de a muri din cauza COVID-19 decât pacienţii care au avut în mod constant activitate fizică, potrivit Agerpres.

Impactul sedentarismului asupra bolnavilor de COVID-19

În cadrul studiului, realizat în Statele Unite ale Americii în perioada ianuarie-octombrie 2020, cercetătorii au urmărit evoluția a 48.440 de adulţi infectaţi cu COVID-19, cu vârsta medie de 47 de ani. Două treimi au fost femei, iar indicele de masă corporală a fost de 31, imediat peste pragul de obezitate.

Doar 20 % prezentau unul dintre factorii de risc, cum ar fi diabetul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală cardiovasculară sau renală şi cancerul, iar aproape o treime (32%), doi sau mai mulţi factori. Aproximativ 9% din total au fost spitalizaţi, iar 2% au murit.

Citește și: Raluca Pastramă și Pepe, din nou împreună după divorț. Ce eveniment special i-a reunit

Prințul Andrew, dezvăluiri despre starea reginei Elisabeta a II-a după moartea prințului Philip

Prinţul Harry a ajuns în Anglia pentru funeraliile bunicului său. Va sta în carantină cinci zile

Alexandra Dinu, primul mesaj din online după ce s-a aflat că s-a despărțit de Jeffrey Greenstein

15% s-au descris ca fiind inactivi (între 0 şi 10 minute de activitate fizică pe săptămână); 7% au dat asigurări că respectă sistematic directivele sanitare (cel puţin 150 de minute pe săptămână). Restul au raportat că au făcut mişcare într-o oarecare măsură (între 11 şi 149 minute pe săptămână).

După ce au luat în considerare diferenţele datorate vârstei, etniei şi comorbidităţilor, cercetătorii au ajuns la concluzia că pacienţii sedentari cu COVID-19 au fost de două ori mai predispuşi să fie spitalizaţi decât cei care s-au declarat cei mai activi. De asemenea, aceştia au fost cu 73% mai predispuşi să aibă nevoie de terapie intensivă şi de 2,5 ori mai predispuşi să moară din cauza infecţiei.

Chiar dacă studiul a avut rezultate șocante, acesta nu poate oferi dovezi ale unei legături directe între lipsa exerciţiilor fizice şi rezultatele obţinute.

Sedentarismul, inamicul sănătății noastre

Sedentarismul este un fenomen care afectează tot mai mulți ani în societatea de astăzi și reprezintă un factor major de risc pentru sănătatea noastră, nu doar în caz de COVID-19. Sedentarismul reprezintă un factor de risc cardiovascular, poate duce la tulburarea echilibrului metabolic, îmbătrânirea prematură, creșterea riscului dezvoltării cancerului, diminuarea oxigenării organismului, afectarea posturii și a coloanei vertebrale, creșterea în greutate, tulburări genetice.

Persoanele sedentare prezintă un risc de 20-30% mai mare de a dezvolta una dintre afecțiunile cu mortalitate ridicată. Lipsa de activitate fizică este al patrulea factor de risc important pentru mortalitatea globală (6% din decesele la nivel global).

Sursă foto: Shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!