Inamicul nevăzut: tot ce trebuie să știi despre BPOC, boala care afectează peste 600 de milioane de oameni la nivel global

De Unica.ro, pe

Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică (BPOC) este o boală pulmonară frecventă, cu peste 600 de milioane de pacienți la nivel mondial. 

Pe cât de multe persoane afectează, pe atât de puțin se discută despre ea. În pandemie, lucrurile au devenit mai dificile pentru pacienții care suferă de BPOC. Am discutat cu Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, care a explicat pe înțelesul tuturor ce înseamnă, de fapt, BPOC: de la cauze și factori de risc și până la dificultățile din timpul pandemiei și sfaturile de prevenție.

Care sunt cauzele din spatele apariției bolii? 

Este o boală cronică cu o dinamică impresionantă care pune presiune pe sistemul sanitar. De ce? Pentru că este alimentată de doi factori de risc la “modă” tabagismul și poluarea . Fumatul intens, prelungit induce uneori debutul precoce al acestei afecțiuni chiar la vârste sub 40 de ani, vârsta clasică de depistare a bolii. Tabagismul lucrează fie prin fumat activ, pasiv sau la mâna a treia. Poluare atât ambientală, cât și domiciliară poate fi o altă provocare tacită, ascunsă. Mult mai puțin întâlnită este o expunere profesională în special la cei care lucrează în pulberi sau cu gaze cu potențial toxic.

Care este categoria de vârstă cea mai predispusă să sufere de BPOC?

Categoria la risc este cea care are toate aceste tipuri de factori de risc. Cu cât durata expunerii este mai prelungită și se realizează precoce, grupa de vârstă se modifică în sensul “întineririi” bolii. Clasic însă vorbim de categoria de bolnavi peste 40-45 de ani și prelungirea duratei medii de viață a permis expersia acestei boli și la vârsta a treia.

Poate fi tratată BPOC sau doar ținută sub control? 

Bătălia pentru această boală este de a se stopa declinul funcției pulmonare materializat în gâfâială, oboseală progresivă. Suntem din punct de vedere terapeutic într-un progres real cu medicații moderne la care bolnavii au acces si în România, medicații care se introduc progresiv odată cu avansarea ca severitate a bolii.

Sigur că o întrerupere precoce a fumatului, scoaterea din mediul poluant, toxic poate fi un prim pas decisiv dar calitatea vieții acestor pacienți este importantă (aici s-au făcut progrese reale) și diminuarea ratei de deces.

Majoritatea tratamentelor se bazează pe inhalatoare dar în stadiile tardive, avansate se indică oxigenoterapie și ventilație non-invazivă și este un eșantion de bolnavi care ar putea beneficia de transplant pulmonar. Încă nu influențăm cum ne dorim mortalitatea dar prevenția factorilor de risc și oxigenoterapia sau terapii maximalizate au capacitatea de a prelungi durata supraviețuirii.

Pentru pacienții care sufereau de BPOC când a început pandemia, cum au trebuit ei să se adapteze noului ritm de viață? Care sunt greutățile de care se plâng majoritatea în acest sens?

Acești pacienți din păcate au pierdut mult la capitolul depistare, monitorizare, controale. Pe de o parte fug de spitalele alocate terapiei COVID 19. Pe de altă parte locurile în spitale alocate non-Covid au diminuat foarte mult, iar pneumologii au fost ocupați cu tratarea consecințelor pandemiei. În acest context, mulți au rămas cu consultații telefonice, pe mail sau la medicul de familie, adică un fel de telemedicină „în stil românesc”. 

Deci accesul a fost dificil la servicii de specialitate, mulți au venit târziu când boala era severă cu insuficiență respiratorie. Accesul a fost dificil și pentru alte afecțiuni asociate frecvent la BPOC. Adaptarea la condiții pandemice impune să rămână activi, să facă cei 8000 de pași zilnic și gimnastică respiratorie asociată unei medicații pe care în nici un caz nu trebuie să o întrerupă.

Citește și: Studiu: efectul neștiut al paracetamolului asupra creierului uman – cât de periculos este de fapt

Citește și: Infernul prin care trece un fost sportiv de performanță la un an de la vindecarea de COVID-19

Citește și: Cele mai populare mituri despre educația sexuală, explicate de un medic ginecolog

Citește și:

Cum se manifestă de cele mai multe ori boala COVID-19 în rândul pacienților care suferă de BPOC?

BPOC este între afecțiunile cu risc de a face forme severe și de a ajunge în terapie intensivă, intubați. De aceea trebuie să fie precauți și să identifice precoce simptome precum: dureri în gât, dureri musculare, febră, dureri articulare, oboseală, agravare gâfâială, tuse. În același timp viroza are o dinamică în care nu de puține ori dispneea se agravează brutal de la o zi la alta, de la o oră la alta și acest lucru trebuie să le dea de gândit pentru a solicita imediat consult și eventual internare.

Este vaccinul anti-COVID-19 sigur și pentru pacienții cu BPOC?

Nu există contraindicații pentru vaccin la pacienții cu BPOC. Având în vedere însă riscul de a evolua după o infecție virală foarte sever, este bine ca această categorie de pacienți să ia în considerare varianta vaccinării.

Poate fi COVID-19 un factor declanșator pentru această afecțiune pulmonară?

COVID 19 până la acest moment nu a dovedit că generează BPOC. Dar o infecție virală de acest gabarit poate lăsa un “long covid” cu o insuficiență respiratorie severă, o complicație potențială la distanță.

La ce riscuri se expun pacienții cu BPOC care nu se lasă de fumat?

Dacă nu se lasă de fumat pierderea capacității respiratorii se produce accelerat și ajunge devreme la o insuficiență respiratorie. Cifrele sunt elocvente: un om sănătos pierde anual prin îmbătrânirea plămânului 25 ml per an. Un fumător pierde de 3 ori mai mult per an, fapt care creează probleme respiratorii precoce. De aceea cu cât te lași mai devreme cu atât este mai bine în această afecțiune.

Un bolnav cu BPOC să nu uite însă și alte posibile evoluții de cu totul altă factură după fumat ca de exemplu: apariția unui cancer pulmonar, risc de angor, infarct miocardic etc.

Care sunt lucrurile pe care le pot face oamenii pentru a preveni apariția BPOC?

Stilul de viață sănătos adoptat este calea cea mai bună de prevenție: fără fumat de țigări convenționale, țigară electronică sau tutun încălzit, fără expuneri la medii poluante, mișcare și activitate fizică pentru a combate sedentarismul și o dietă mediteraneană care este la rândul său protectivă.

Foto – 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!