Povestea fascinanta a sirenelor

De Libertatea pentru femei, pe

Sirene, rusalce, ondine… oricum ar fi numite frumoasele apelor, ele populeaza mituri stravechi, din cele mai îndepartate colţuri ale lumii. Din Oceanul Indian pâna la Marea Mediterana si Pontul Euxin, povestile fapturilor cu trup de peste au însufleţit imaginaţia marinarilor. Pâna si azi, dupa zeci de ani de cercetari marine, unii mai cred în existenţa lor…
Fapturile magice din mare au su pravieţuit în folclor înca din perioada puternicului Imperiu Asirian, din mileniul III înainte de Hristos. Pe atunci, erau reprezentate adesea în sculpturi si basoreliefuri ca monstri cu trup de animal si chip omenesc. Artistii înfaţisau lei cu cap de om si aripi de vultur, centauri, dar si fiinţe din regatul apelor, tinere mladioase, cu solzi pe trup si picioa re le unite asemenea cozilor de peste. Originea acestor fapturi pare sa fi e doar imaginaţia omeneasca, desi exista câteva teorii care afirma ca amfibienii au existat cândva pe Pamânt, ca urmare a intervenţiei extraterestre. În mitologia greaca, sirenele aveau iniţial coada si aripi de pasare si un cântec dulce care le fura minţile marinarilor. Cei care le auzeau cântând nu mai aveau nicio scapare, erau omorâţi si trimisi în împaraţia lui Hades. Romanii au preluat si ei legendele frumoaselor cu trup de peste din miturile orientale. Istoricul Pliniu cel Batrân considera sirenele o simpla fabulaţie, desi nota ca ar putea exista în India, unde „adormeau barbaţii cu glasurile lor, apoi îi sfâsiau în bucaţi”.
Frumoasele Marii Negre
În pofida frumuseţii lor delicate si a glasului fermecator, sirenele erau fapturi monstruoase care raspândeau groaza printre marinari. Aproape în toate culturile lumii, întâlnirea cu sirenele nu putea duce decât la pierzania nefericiţilor muritori. În legendele românesti, sirenele se bucura însa de o imagine diferita, care le pune în valoare frumuseţea. Oamenii povesteau ca cânta neasemuit de frumos, ţinându-se de mâini. Cei care le aud cântecul, daca au suflet rau si plin de pacate, sunt înecaţi în mare, dar, daca au suflet bun, sunt ocoliţi de razbunarea sirene lor. Însa frumoasele marii se fereau cu dibacie sa fie vazute de pamânteni. Ieseau din apa în locuri tainice, printre stânci abrupte unde nu calca picior de om, si se bucurau de soare cântând si dansând. Pescarii credeau ca ele aduc la mal comori din adâncul marii, scoici sidefii si perle, pietre scumpe si bijuterii adunate de prin vasele scufundate.
Marturiile din muzee
Schelete surprinzatoare, alcatuite din oase de pesti mari si capete de maimuţa, se pot vedea în unele dintre cele mai prestigioase muzee ale lumii, precum Muzeul Britanic din Londra, Muzeul de Istorie Naturala din SUA sau în templul Zuiryuji din Osaka. Toate aceste schelete sunt falsuri, dar cândva erau plimbate pe la bâlciuri si oamenii plateau sa le vada, convinsi ca sirenele sunt reale. Nu puţine sunt si povestile în care grupuri mari de oameni susţin ca au întâlnit femeile marii. Este celebra paţania pescarilor din insula Benbecula, Scoţia, care au crezut ca au omorât din greseala o sirena, în primavara anului 1830. Cadavrul a fost examinat de seful poliţiei, care a stabilit atunci ca fiinţa stranie, de un metru lungime, cu par lung si pielea alba, avea anumite caracteristici umane si merita sa fie înmormântata dupa datina locului.
Adevăratele sirene, mamifere marine?
Ca orice mit, si povestea sirenelor trebuie sa aiba un graunte de adevar. Oamenii de stiinţa pornesc de la premisa ca marinarii de demult au întâlnit animale nemaivazute care puteau respira deopotriva în aer si sub ape. Semanau cu niste fapturi umane, care le zâmbeau si îi chemau la ele, iar imaginaţia oamenilor le-a adaugat o frumuseţe fara seaman. Puteau fi delfini jucausi, pe care îi vedeau pentru prima data, balene albe sau foci. Zoologii nu exclud nici lamantinii sau dugongii, mamifere marine pasnice, care se hranesc cu plantele de pe fundul marii, în apropiere de ţarm. Înfaţisarea lor este departe de graţia legendara a sirenelor, dar fantezia marinarilor, uimiţi de creaturile exotice pe care le întâlneau în calatoriile lor, facea povestile mai atragatoare.
Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!