Cunoscut drept un mare explorator și figură emblematică a călătoriilor pe oceane și mări, Cristofor Columb este considerat descoperitorul Americii. Viața lui este plină de evenimente dramatice, dar realizările sunt umbrite de efectele devastatoare pe care le-au avut expedițiile sale către Lumea Nouă.
Fascinat de călătoriile pe mare, Cristofor Columb este marcat în copilărie de aventurile lui Marco Polo și de poveștile marinărești pe care le auzea în port. Întreaga viață și-a dedicat-o mării, iar cel mai mare vis al său a fost să călătorească spre Asia și să înființeze noi rute comerciale pe calea apelor.
Cristofor Columb a rămas în istorie drept un mare navigator și explorator de origine spaniolă. Este considerat de către unii istorici descoperitorul Americii, deși el nu a știut niciodată că a ajuns pe un nou continent și a crezut până la sfârșitul vieții că a atins partea de răsărit a Asiei.
În pofida rolului major pe care l-a jucat în stabilirea unor noi contacte comerciale și culturale cu Lumea Nouă, Cristofor Columb are o moștenire grea în istorie și este mai mult blamat, decât apreciat pentru consecințele devastatoare care au urmat călătoriilor sale către coastele Americii.
Genova este considerată locul de naștere a lui Columb, orașul fiind menționat și în testamentul său drept ”locul de unde am venit”. O teorie larg susținută de istorici arată că marele explorator italian s-ar fi născut la Genova, în luna august 1451. Cu toate acestea, data nașterii este controversată, precum și originile familiei sale.
Unii istorici consideră că a fost italian, născut într-o familie de italieni stabiliți în Genova care, în acele vremuri, era un stat independent și o republică maritimă. Tatăl său ar fi fost țesător și negustor, deținând mai multe prăvălii, una dintre ele în Genova.
O altă teorie susține că familia lui Cristofor ar fi fost de fapt de origine spaniolă, de unde și numele pe care îi plăcea să îl poarte și anume Cristobal Colon. Mult mai recent, o analiză a unor cercetători spanioli, care au pornit de la ADN-ul celor doi fii ai lui Columb, arată că familia lui ar fi avut origini evreiești.
Originile lui Cristofor Columb sunt, așadar, controversate. Cert este că s-a născut într-o familie de negustori și că a învățat de mic să muncească alături de tatăl lui, iar călătoriile pe mare au devenit o adevărată pasiune. Unul dintre frații mai mari, pasionat și el de expediții, avea să devină negustor de hărți și cartograf. De la el învață prima dată Cristofor despre lume și continente, despre rutele comerciale pe mare și despre ținuturi misterioase care așteptau să fie descoperite.
Primele călătorii pe mare
Columb a fost atras de mare din copilărie, deși nu a urmat o pregătire de marinar. Cu toate acestea, petrecea mult timp în portul Genovei, asculta poveștile marinarilor și învăța o mulțime de lucruri despre nave și despre viața pe mare.
Abia la vârsta de 24 – 25 de ani întreprinde prima lui călătorie mai lungă pe mare, către insula Chios, posesiune genoveză situată în Marea Egee. Căpătând experiență, în anul 1476, Columb pleacă pe mare cu un convoi de nave comerciale spre Anglia. În timp ce se afla în dreptul coastei Portugaliei, convoiul este atacat de pirați și nava pe care se afla Columb se scufundă. El are marea șansă să se salveze înot și ajunge în Lisabona, unde era deja stabilit fratele său, cartograful.
La scurt timp după ce se stabilește în Lisabona, Cristofor se căsătorește, în anul 1479, cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din această căsătorie, Diego, se naște în 1480. El va avea încă un fiu cu o femeie pe care o cunoaște în Spania, dar cu care nu se va căsători niciodată.
Visul de a ajunge în Asia
Fascinat de aventurile lui Marco Polo și de hărțile pe care le foloseau navigatorii în acele vremuri, Columb ajunge la concluzia că Pământul este cu 25% mai mic decât se credea. Pornind de la această premiză, el crede că poate ajunge în Asia mai repede, navigând spre vest. Columb se înrolează în Marina Comercială a Portugaliei, întreprinde mai multe călătorii spre regiuni din Europa, devine agent comercial și ulterior antreprenor, având rolul de a organiza călătorii pe mare cu nave comerciale. Între 1482 și 1485, Columb călătorește și face negoț pe Coasta Guineei și pe Coasta de Aur, în timp ce marina portugheză colonizează Madeira și Azore și reușește să ajungă până la Capul Verde și pe fluviul Senegal.
Încurajat de victoriile marinei portugheze și de fervoarea cu care Portugalia susținea expedițiile pe mare, Columb îi prezintă planul său de a ajunge în China regelui João al II-lea. El cere finanțare pentru o călătorie spre Țara Chitailor, dar propunerea este respinsă. Puțin timp după aceasta, Columb se mută în Spania unde planurile sale câștigă suportul unor persoane foarte influente și reușește să obțină finanțare din partea reginei Isabela I a Castiliei și a regelui Ferdinand al-II-lea al Aragonului.
Contractul semnat cu regii spanioli menționa că navigatorul devenea amiral și vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite și în plus i se acorda o zecime din toate metalele prețioase descoperite sub jurisdicția sa.
Cele patru călătorii către Lumea Nouă
Marele vis a lui Columb a fost să ajungă în Asia și să dezvolte noi relații comerciale, să supună teritorii bogate și să se întoarcă un om mult mai puternic în Spania.
Prima expediție: august 1492
Prima expediție pleacă din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria, Pinta și Nina și cu 90 de oameni. După două luni pe apele oceanului, înfruntând numeroase furtuni, revolte ale echipajului și tensiuni, oamenii lui Columb zăresc uscatul. Pe 12 octombrie 1492, conform documentelor de la bord, Columb și echipajul său ajunge pe coastele Americii, deși sunt convinși că au ajuns în China.
America mai fusese vizitată și de vikingi, și de exploratori chinezi, dar nu există date concrete înregistrate oficial ale acestor descoperiri, astfel că italianul Cristofor Columb este considerat descoperitorul Americii.
În prima sa expediție, Columb vizitează insulele Santa Maria Conception (azi Rum Cay), Fernandina (azi Long Island), Isabella (azi Crooked Island), Juana (azi Cuba), Islas de Arena și Bohio – Española. Europenii descoperă aici plante necunoscute între care tutunul, cartoful și porumbul.
A doua expediție: septembrie 1493
Încurajat de succesul primei expediții, Columb se întoarce către America cu 17 vase și 1500 de oameni. Oamenii lui au debarcat pe insulele exotice Dominica, Guadalupe și Antigua. Alte vase au ancorat la Navidad, unde soldații au distrus fortul și au ucis întreaga populație. Columb începe astfel cuceririle cu puterea armelor și se poartă deosebit de brutal cu populațiile băștinașe.
El stabilește prima colonie europeană la capul Isabella din Republica Dominicană și pornește în mai multe expediții să studieze Cuba, despre care credea că face parte din Asia.
Columb poartă mai multe războaie împotriva băștinașilor, le jefuiește aurul și obiectele de preț, îndeamnă oamenii să îi tortureze, să le distrugă satele și să violeze femeile, răpește tinerii și îi trimite drept sclavi în Spania.
Cu toate că este criticat de numeroși spanioli pentru politica sângeroasă pe care o ducea în teritoriile cucerite, Columb reușește să își asigure protecția Reginei Isabella care înlătură orice critică la adresa lui Columb.
A treia expediție: mai 1498
Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie pe data de 30 mai 1498. A ajuns pe insula Trinidad (Sfânta Treime), apoi în Venezuela și la gurile fluviului Orinoco. Ulterior a descoperit Margarita (o insulă bogată în perle), după care s-a îndreptat către insula Hispaniola.
La finalul expediției, s-a întors în Santo Domingo, unde rămăsese guvernator fratele său. Aici a descoperit că o parte dintre coloniști încercau să îl detroneze pe fratele său. A înnăbușit răscoala și a intesificat exploatarea aurului, încercând să își asigure protecția regilor Spaniei.
Frații Columb erau, însă, în mod constant criticați și atacați de acasă, iar Regina Izabela i-a înlăturat de la putere. Ea a trimis un nou guvernator în insula Espaniola.
A patra expediție: mai 1502
Dezamăgiți de rezultatele slabe ale primelor expediții, regii spanioli i-au retras sprijinul lui Columb. În urma insistențelor sale, a reușit să obțină doar 4 vase vechi pentru a descoperi o rută comercială mai bună către India. Cu un echipaj nesatisfăcător și cu nave degradate, Columb pleacă spre India, dar nu ajunge mai departe de Panama.
Numeroși marinari își pierd viața, doar câțiva dintre ei, alături de Columb, primesc ajutor și un vas mai bun care îi repatriază în Spania, spre finalul anului 1504. Întors acasă, Columb se luptă cu diverse boli (inclusiv boli cu transmitere sexuală probabil căpătate în urma contactelor cu femei băștinașe) și se luptă să capete privilegiile promise de regele Ferdinand, deși avea o situație financiară foarte bună.
Ultima călătorie a lui Cristofor Columb
Cristofor Columb a murit pe data de 20 mai 1506 în localitatea Valladolid. Așa cum el a călătorit în timpul vieții, rămășițele sale aveau și ele să călătorească dintr-un oraș în altul. Trupul său a fost dus mai târziu în Sevilla, apoi transferat în Santo Domingo, mutat la Havana și, în cele din urmă (în 1899), returnat la Sevilla.
Reputația lui eroică este pusă în discuție în zilele noastre, deși calitățile sale de navigator sunt celebrate și acum. În pofida faptului că a descoperit America, nu a știut niciodată cu adevărat ce a descoperit și nici nu a ajuns în Statele Unite ale Americii.
Columb navigatorul a rescris harta lumii, dar Columb colonizatorul a fost un om detestat, criticat de proprii marinari, brutal, insensibil și avar, orientat doar către pradă și câștig. De la ”eroul care a învins oceanul”, în zilele noastre Columb este privit ca un distrugător al populațiilor indigene, al culturii și valorilor pe care le-a disprețuit și nu le-a înțeles niciodată.