Adjective fără grade de comparaţie 

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Auzim adesea expresii care ni se par deosebite și elegante precum ”cel mai oportun moment” sau ”cel mai fantastic actor” sau ”cel mai principal lucru”. Toate acestea sunt greșite, deoarece conțin adjective care nu au grade de comparație. Deși sună bine, pe un bun cunoscător al limbii române îl zgârie la urechi. Să ne amintim de acele adjective care nu au grade de comparație și să aflăm cum să le folosim corect!

Limba română are o listă destul de lungă de adverbe și adjective care nu au grade de comparație. Multe dintre ele sunt neologisme și sunt mai puțin cunoscute de masa vorbitorilor care, uneori, le confundă sensurile, așa cum ar fi ”excelent” sau ”oportun”.

Să ne reamintim de orele de limba română și să redescoperim ce sunt gradele de comparație și de ce avem în limba noastră atât de multe adjective care nu au grad de comparație.

Ce sunt adjectivele și care este rolul lor

Adjectivele sunt cuvinte sau părți de vorbire, cum sunt numite în termeni lingvistici, care exprimă însușirile sau trăsăturile unor ființe umane, animale, obiecte, fenomene, situații etc. Adjectivele se raportează întotdeauna la un substantiv pe care îl caracterizează, ca atare se conjugă împreună cu sustantivul, adică își schimbă forma în funcție de singural și plural, în funcție de gen sau în funcție de caz.

Iată un exemplu simplu folosind adjectivul ”frumos/ frumoasă”

  • Nominativ: O fată frumoasă/ mai multe fete frumoase/ un băiat frumos/ mai mulți băieți frumoși
  • Dativ: Unei fete frumoase/ unor fete frumoase/ unui băiat frumos/ unor băieți frumoși
  • Acuzativ: Pentru o fată frumoasă/ pentru mai multe fete frumoase/ pentru un băiat frumos/ pentru mai mulți băieți frumoși

Adjectivele constituie unul dintre cele mai mari grupuri de cuvinte din limba română, aproape la fel de numeros pentru familia substantivelor. Avem adjective calificative, relaționale și pronominale, adjective simple sau compuse, adjective cu grade de comparație și adjective care nu au grade de comparație.

Adjectivele sunt părți de vorbire flexibile și, datorită acestei proprietăți, ele pot sta deopotrivă după substantiv, dar și înaintea acestuia, ca în următorul exemplu:

  • Am vorbit cu o fată frumoasă!
  • Frumoase fete! Hai să vorbim cu ele!

Din punct de vedere lingvistic, adjectivele constituie a mare bogăție a limbii române, deoarece ele ne ajută să ne exprimăm ideile mai bogat și mai plastic. Datorită adjectivelor putem oferi numeroase detalii despre o persoană, despre o situație sau un lucru, menționând anumite calități ale acestora precum poți observa în următorul exemplu în care am subliniat adjectivele.

Ex: Colegul meu este un om inteligent, capabil să se descurce în situații dificile, care necesită o analiză atentă și o experiență vastă.

Dacă elimini adjectivele din exemplul de mai sus, vei constata că fraza devine anostă și nu îți mai transmite informațiile bogate de mai sus.

Ex: Colegul este un om care se descurcă în situații care necesită analiză și experiență.

Adjectivele îmbogățesc limba, ne ajută să exprimăm o mulțime de detalii, stări emoționale și situații fără de care modul nostru de exprimare ar fi mai sărac. În limbajul poetic, numeroase adjective devin epitete și fac parte din metafore. Epitetele joacă un rol esențial în stilul poetic, contribuind la bogăția și expresivitatea versurilor. Ele sunt folosite pentru a picta imagini vii, pentru a exprima stări emoționale complexe și pentru a sublinia anumite trăsături ale personajelor sau ale situațiilor descrise.

Spre exemplu, în poezia eminesciană, adjectivele ”sfânt” și ”dulce” exprimând caracterul unui personaj devin epitete, iar în poezia lui Nichita Stănescu întâlnim epitete de o profunzime rară precum ”ochi străin” sau ”aripi ascuțite”.

Gradele de comparație ale adjectivelor

Dintre toate părțile de vorbire (substantive, verbe, adjective, adverbe, pronume, numerale, prepoziții etc) doar adjectivele și adverbele pot avea grade de comparație deoarece ele exprimă anumite însușiri sau trăsături ale unor persoane, situații, obiecte, relații sau fenomene.

Adjectivele pot avea trei grade de comparație sau niciunul. Există în limba română numeroase adjective care nu au grade de comparație. Dar să aflăm în primul rând ce este gradul de comparație.

Categorie gramatică specifică adjectivului și adverbului, gradul de comparație ne ajută să exprimăm faptul că una sau mai multe persoane, obiecte, situații sau fenomene posedă unele însușiri într-o măsură mai mică sau mai mare, în comparație cu altele.  

Cele trei grade de comparație

În gramatică, există trei asemenea grade: pozitiv (ex: frumos), comparativ (mai frumos) și superlativ (foarte frumos, cel mai frumos).

Gradele de comparație ale adjectivului sunt formele pe care le ia adjectivul pentru a arăta în ce măsură, spre exemplu, un obiect sau o persoană are o însușire în raport cu alte obiecte.

1. Gradul pozitiv

Acesta reprezintă forma de bază a adjectivului, fără comparație.
Exemplu: mare, frumos, bun.

2. Gradul comparativ

Gradul comparativ se utilizează pentru a compara două obiecte sau persoane și se clasifică mai departe în:
Comparativ de superioritate: foloseste „mai” înaintea adjectivului. Exemplu: mai mare, mai frumos, mai bun.
Comparativ de egalitate: folosește „la fel de” sau „tot atât de” înaintea adjectivului. Exemplu: la fel de mare, tot atât de frumos, tot atât de bun.
Comparativ de inferioritate: folosește „mai puțin” înaintea adjectivului. Exemplu: mai puțin mare, mai puțin frumos, mai puțin bun.

3. Gradul superlativ: 

Se folosește pentru a exprima cea mai înaltă sau cea mai joasă treaptă a unei calități. Avem trei grade de comparatie la superlativ: 

  • Superlativ de superioritate absolut: folosește „foarte”, „extrem de” sau „excepțional de” înaintea adjectivului. Exemplu: foarte mare, extrem de frumos, excepțional de bun, nemaipomenit de frumos.
  • Superlativ de superioritate relativ: foloseste „cel mai” înaintea adjectivului. Exemplu: cel mai mare, cel mai frumos, cel mai bun.
  • Superlativ de inferioritate: foloseste „cel mai puțin” înaintea adjectivului. Exemplu: cel mai puțin mare, cel mai puțin frumos, cel mai puțin bun.

Exemple de adjective care nu au grad de comparație

Majoritatea adjectivelor suportă grade de comparație, adică pot fi puse în relație cu diverse alte substantive:

Exemple:

  • Casa mea este mai luminoasă decât casa ta.
  • Casa mea este cea mai mică de pe strada noastră.
  • Casa mea este cel mai bun loc din lume pentru mine!

Există câteva grupe de adjective care nu au grad de comparație, care pur și simplu nu pot fi comparate din punct de vedere logic cu altceva.

Adjectivele relaționale

În primul rând este vorba de adjectivele relaționale, acele adjective care exprimă o relație, o legătură între ele și substantiv, adjective care exprimă o trăsătură doar în relație cu acel substantiv.

Exemple:

  • uniformă școlară – uniformă de școală
  • magazin sătesc – magazin de la sat
  • rasa canină – rasă de câini
  • cămin studențesc – cămin de studenți

Pornind de la aceste exemple, este evident că nu pot avea grade de comparație, deoarece nu poți spune:

  • o uniformă mai școlară/ cea mai școlară uniformă
  • un magazin mai sătesc/ cel mai sătesc magazin
  • cea mai canină rasă/ o rasă mai canină
  • cel mai studențesc cămin/ un cămin mai studențesc

Adjectivele determinative

Aceste adjective provin din alte părți de vorbire, care își schimbă astfel valoarea gramaticală. Este vorba de adjective care provin din pronume, din participiu sau din adverb.

  • Adjective pronominale:

Spre deosebire de pronumele de la care provin, adjectivele pronominale nu înlocuiesc substantivul, ci îl determina.

Se disting următoarele tipuri de adjective pronominale:

  1. adjective posesive (ţara mea),
  2. adjective de intarire (împăratul însusi),
  3. adjective interogativ-relative (care copil, ce cărţi),
  4. adjective nehotarate (orice elev, fiecare om),
  5. adjective negative (nicio clipă).
  • Adjective participiale – provenitedin forma de participiu a unor verbe

Exemple: iarba înverzită (care s-a înverzit), oameni cunoscuți (pe care i-am cunoscut), ziua așteptată (pe care am așteptat-o);

  • Adjective provenite din adverbe 

Exemple: așa oameni, asemenea întrebare;

  • Adjective provenite din gerunzii 

Exemple: ordine crescândă, rana sângerandă, case fumegânde.

Adjectivele calificative

În categoria mult mai largă și plastică a adjectivelor calificative, cele care arată însușiri sau trăsături, avem o grupă destul de bogată de adjective care nu au grad de comparație. Pe cele mai multe le depistăm singuri, pornind de la sensul lor de bază care, pur și simplu, nu suportă comparație așa cum ar fi: superior. Nu poți spune că cineva sau ceva este mai superior decât altcineva sau altceva. Este pur și simplu superior! Termenii superior și inferior nu au grade de comparație, deoarece ele în sine exprimă un sens superlativ, fie că este un sens pozitiv sau un sens negativ.

La fel trebuie să înțelegem și următoarele exemple de adjective care nu au grad de comparație:

  • inferior, superior
  • major, minor
  • oportun,
  • anterior, posterior, ulterior
  • interior, exterior
  • extrem
  • maxim, minim
  • suprem
  • optim
  • ultim
  • complet
  • general
  • întreg
  • gigantic
  • uriaş
  • perfect
  • petrolifer
  • unic
  • principal
  • veşnic
  • uluitor
  • nemaipomenit
  • extraordinar
  • din cale-afară
  • oral
  • unic
  • desăvârşit
  • fantastic
  • formidabil
  • teribil,
  • ultra,
  • super,
  • trăsnet,
  • mortal,
  • de milioane,
  • supraaglomerat,
  • ultrasensibil,
  • excelent,
  • admirabil,
  • splendid,
  • mortal etc

Cum folosim greșit adjectivele fără grad de comparație

• cel mai/foarte superior
• cel mai extraordinar
• cel mai perfect
• mai/foarte inferior
• condiţiile cele mai optime
• este mai oportun să
• cel mai principal lucru
• cel mai teribil
• cel mai splendid
• foarte admirabil
• o listă foarte completă
• cel mai super

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton