Mâncarea ca o îmbrățișare: Cum să transformi „emotional eating”-ul într-un gest de self-care

13.08.2025, 17:36.

Ai avut o zi din acelea. O ședință care te-a stors de energie, o discuție în contradictoriu cu partenerul, o mie de sarcini care par fără sfârșit. Ajungi acasă epuizată și simți o nevoie intensă, aproape animalică, de a mânca ceva anume. Și, cel mai probabil, nu poftești la o salată de quinoa, ci la o porție de macaroane cu brânză, la cartofi prăjiți sau la o felie uriașă de tort de ciocolată.

Acest fenomen, cunoscut ca „emotional eating” sau „mâncatul pe fond emoțional”, este adesea privit cu vinovăție. Ne certăm singure, ne simțim slabe și promitem că „de mâine” vom fi mai disciplinate. Dar dacă am privi lucrurile altfel? Dacă am înțelege că această poftă nu este un defect, ci un semnal?

Nu e foame, e nevoie de confort: Psihologia din spatele poftei

Creierul nostru este un arhivar fantastic de emoții. Încă din copilărie, el asociază anumite gusturi și mirosuri cu stări de bine și de siguranță. Mirosul de cozonac este legat de bucuria Crăciunului în familie. Gustul de paste este legat de mesele relaxate de duminică. Acestea sunt „comfort foods”, alimente care, la nivel neurologic, ne activează centrii de recompensă și ne oferă o senzație temporară de calm și alinare.

Când ești stresată sau tristă, creierul tău nu caută de fapt nutrienți, ci are nevoie ca tu să ai parte de o îmbrățișare. Și, uneori, cea mai la îndemână îmbrățișare pare să fie una culinară.

Au pus accentul pe discreție, dar soacra Andreei Popescu nu s-a putut abține! Ce mesaj a publicat doamna Mihaela, după ce dansatoarea a anunțat divorțul de fiul ei, Rareș Cojoc

Recomandarea zilei

Transformă pofta în ritual: Arta de a mânca conștient

Secretul nu este să te lupți cu această nevoie, ci să o onorezi într-un mod conștient și sănătos. În loc să comanzi compulsiv junk food, care îți va aduce și mai multă vinovăție, poți transforma pofta într-un ritual de self-care.

Te-ai întrebat vreodată de ce, într-o zi grea, nu poftești la preparate sofisticate, ci la o supa de rosii, ca cea pe care ți-o făcea mama?

„Cine este Prima Doamnă? Mirabela Grădinaru? Dânsa nu este Prima Doamnă pentru că...” Iulia Albu, declarații controversate despre Mirabela Grădinaru. Ce a spus stilista despre partenera președintelui Nicușor Dan

Recomandarea zilei

Onorează această nevoie. Gătește-o tu, în tihnă. Bucură-te de proces, de mirosul din bucătărie. Toarnă supa într-un bol frumos, așază-te la masă fără telefon sau televizor și savurează fiecare lingură. Făcând acest lucru, nu mai ești o victimă a poftei, ci preiei controlul și îți oferi singură, în mod deliberat, confortul de care ai nevoie.

Ascultă-ți corpul (și sufletul)

Data viitoare când simți o poftă intensă, înainte de a deschide frigiderul, oprește-te pentru 30 de secunde. Creează un scurt „dialog interior” cu tine. Nu te judeca, doar observă. Întreabă-te: 1. Ce simt, de fapt, acum? (Sunt obosită, plictisită, singură, stresată?). 2. Ce anume din acest aliment îmi doresc? (Senzația crocantă, căldura, dulceața?). 3. Ce altceva, în afară de mâncare, mi-ar putea oferi această senzație? Răspunsul s-ar putea să te surprindă.

Adesea, chiar tipul de aliment pe care ți-l dorești îți poate oferi indicii prețioase. Poate nu ai nevoie de ciocolată, ci doar de o pauză de 10 minute de la ce făceai, de un moment de răsfăț. Poate pofta de ceva crocant (chipsuri, covrigei) nu e foame, ci o nevoie de a elibera tensiunea acumulată; în acest caz, poate te-ar ajuta mai mult să strângi în mână o minge anti-stres sau să faci câteva exerciții fizice rapide.

Pofta de paste sau pizza poate semnala o nevoie de siguranță și confort, o „îmbrățișare interioară”; poate o baie caldă, o pătură pufoasă sau o conversație cu o prietenă bună ar îndeplini aceeași funcție. Uneori, mâncarea este doar un substitut pentru o nevoie emoțională neîmplinită. A învăța să faci diferența, să îți oferi ceea ce ai nevoie cu adevărat – fie că e odihnă, conexiune sau eliberarea stresului – este un pas uriaș spre o relație mai sănătoasă cu mâncarea și, mai ales, cu tine însăți.

Nu e nimic greșit în a găsi alinare în mâncare. Este un gest profund uman. Cheia este să o faci cu iubire, cu prezență și fără vinovăție, ca pe un act de bunătate față de tine, nu ca pe o slăbiciune.