Povestea marelui Grigore Vasiliu Birlic, un geniu al comediei românești. „Juca precum un echilibrist care merge pe sârmă!”

De Raluca Vițu, pe Ultimul update Miercuri, 25 ianuarie 2023, 00:14

A fost unul dintre cei mai mari actori români și a scris istorie în lumea teatrului și a filmului cu talentul său unic. Grigore Vasiliu Birlic a fost un geniu al satirei și comediei. Și ne-a lăsat o moștenire culturală colosală ce a inspirat de-a lungul anilor generații întregi de actori.

Povestea lui a început în urmă cu 118 ani. Grigore Vasiliu s-a născut pe 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, în județul Suceava, într-o familie modestă. Tatăl lui era negustor. De mic visa să ajungă clovn la circ, dar părinții nu i-au permis, împingându-l să țintească mai sus în carieră, într-un alt domeniu. La vremea respectivă, familia lui considera actoria ca fiind o meserie neserioasă.

A absolvit Liceul “Nicu Gane” și s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuți. Dorința lui arzătoare de a deveni actor, dar și nevoia de a-și câștiga traiul, l-au determinat să facă figurație la Teatrul Național din Cernăuți, în paralel cu facultatea.

Povestea marelui Grigore Vasiliu Birlic, un geniu al comediei românești. "Juca precum un echilibrist care merge pe sârmă!"Icon photoVEZI GALERIA FOTO (1 / 8)

Grigore Vasiliu s-a făcut rapid remarcat în teatru și a fost distribuit pentru prima dată în rolul unui personaj zăpăcit în comedia “Musca spaniolă”. Era peltic, detaliu ce i-a atras atenția regizorului care a spus că în interpretarea personajului a fost “mai gâgă decât ar fi cerut textul”. Succesul piesei a fost răsunător. Înfățișarea, vocea, maniera de a juca și talentul l-au făcut să fie comparat cu nume mari ale comediei din acele vremuri precum Charlie Chaplin sau Louis de Funès.

„Juca precum un echilibrist care merge pe-o sârmă!”

”Avea un fizic împotriva tuturor canoanelor profesionale. Era un om mărunţel, insignifiant, cu o figură caricaturală. Iar în mijlocul acestei feţe ilare se aflau doi ochi de o infinită tristeţe, doi ochi de câine bătut. Acest contrast crea un soi de tensiune care era însăşi esenţa artei lui.

Citeşte şi: Constantin Drăghici, o legendă a muzicii ușoare românești. Povestea singurului român care a cântat pe Broadway

El juca precum un echilibrist care merge pe-o sârmă, atent să ţină această cumpănă fragilă între tragic şi comic. (…) Lawrence Olivier spunea că actorul sculptează în zăpadă… Aşa s-a întâmplat şi cu Birlic: şi-a sculptat în zăpadă marile roluri. El a fost în primul rând actor de teatru.” – l-a descris Radu Beligan, pe Birlic.

A intrat la Conservator după a șaptea încercare

Din cauza defectului de vorbire, tânărul Grigore Vasiliu a fost respins de șase ori la examenul de la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți.

„Eram peltic şi scuipam când vorbeam” povestea marele actor.

Dar nu s-a lăsat până nu a ajuns în rândul studenților. În cele din urmă, a șaptea încercare a fost cu noroc și a fost admis. Ulterior, s-a dovedit că tocmai acel defect care i-a pus bețe în roate atâția ani l-a ajutat să facă roluri memorabile.

„Despre Grigore Vasiliu Birlic se putea bănui ce va ajunge în viață: actor de mare talent. O simplă grimasă în liniștea deplină a orei, și toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecția… Observațiile pe care le primea erau făcute cu înțelegere.

Profesorii aveau intuiție, îl și vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptașul se băga sub masă.” – povestea scriitorul Eugen Dimitriu, fondatorul Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni, în cartea „Orașul Muzelor”.

Citeşte şi: Cariera actriței Carmen Galin, deturnată de Fănuș Neagu. „Numai banii nu-ți lipsesc ție!”

În 1933, pe când era proaspăt student la Conservator, Vasiliu a venit în București, unde, timp de un deceniu, a jucat pe diverse scene, în piese regizate de Sică Alexandrescu și Ion Iancovescu. A fost vedetă la Teatru Vesel, jucând în piese precum “Vârcolacul, Micul Weber” de Arnold si Bach; “Otto Elefantul”, de Arnold și Bach; “Arde nevastă-mea”, de A. Vercourt și Jean Bever, “Prostul din baie”, de Ernest Fiese și Karl Fellman; “Părintele cățeilor”, de Glinger și multe altele.

În această etapă a vieții, Grigore Vasiliu își capătă celebra poreclă “Birlic”. Birlic era titlul unei piese, adaptată de dramaturgul Tudor Mușatescu și de reizorul Sică Alexandrescu. Acțiunea piese avea loc în nordul Moldovei, iar personajul principal, un funcționar pe nume Costache Perjoiu, era zis Birlic. Interpretarea rolului a fost spectaculoasă, iar Grigore Vasiliu a început să se identifice cu personajul și să adopte porecla.

Din punct de vedere etimologic, “birlic” este un cuvânt de origine turcă, reprezentând asul în cărțile de joc.  

Birlic, un actor de geniu

Activitatea actoricească a marelui actor a fost pe măsura talentului său incontestabil. Pe paln cinematografic, printre rolurile legendare se numără Lefter Popescu din ”Două lozuri”, Crăcănel din ”D’ale carnavalului”, Costăchel Gudurău din ”Telegrame”, Spirache Necşulescu din ”Titanic vals”, Jupân Canciano din ”Bădăranii”, Brânzovenescu din piesa ”O scrisoare pierdută”.

De-a lungul carierei, a interpretat 13 personaje din opera marelui I.L. Caragiale. Cele mai multe au fost interpretate pe scena Teatrului Național din București. Acolo, a fost pe rând Crăcănel şi Candidatul în ”D-ale carnavalului”, Spiridon şi Rică Venturiano în ”O noapte furtunoasă”, Brânzovenescu şi Dandanache în ”O scrisoare pierdută”, Coana Efimiţa în ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, Lefter Popescu în ”Două loturi” și Costăchel Gudurău în ”Telegrame”.

„Ca unul dintre actorii care am interpretat cele mai multe personaje – 13 – din opera marelui nostru dramaturg, îl evoc cu afectuoasă recunoştinţă şi pentru succesele actoriceşti pe care mi le-a prilejuit. Au constituit pentru mine, în cei peste 35 de ani de teatru, o adevărata şcoală a măiestriei actoriceşti, personaje ale maeştrilor dramaturgiei noastre. Şapte roluri în cele patru comedii.” – spunea Birlic, despre Caragiale.

Citeşte și: „Cinci ani m-a drogat ca să depind de el!”. Dramele cântăreței Mihaela Mihai

Brilic a interpretat și numeroase roluri în piese de teatru radiofonic. În 1953, a primit titlul de Artist al Poporului „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă”. În 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I „pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Viața personală și pierderea primei soții

Grigore Vasiliu Birlic a fost căsătorit de două ori, mai întâi cu Angela Mateescu, apoi cu Valeria Nanci. Ambele soții au fost actrițe.

Prima soție, Angela Mateescu, a murit timpuriu din cauza unei boli necruțătoare. Moartea ei a fost o lovitură cruntă pentru marele actor. Se spune că obișnuia să se ducă la mormântul soției pentru a-i citi ziarul, așa cum făcea în timpul căsniciei.

Cea de-a doua soție, Valeria Nanci, i-a fost și parteneră pe scenă. Cei doi au jucat împreună în 1964, în “Titanic Vals”. Actorul nu a avut copii.

Inevitabilul sfârșit

Brilic a jucat până în ultimul moment al vieții. Începuse să aibă probleme cu sănătatea și simțea că se apropie de capătul drumului. Așa că spre finalul vieții i-a cerut regizorului Gaby Michăilescu să readucă publicului piesa “Birlic”, pe care chiar el a regizat-o. În piesă, alătuir de Birlic au jucat nume mari ale vremurilor precum Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, Nicolae Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș.

Birlic s-a împăcat cu ideea că arta căreia își dedicase întreaga viață este în pericol de degradare.

Citeşte şi: Brigitte Bardot a avut peste 100 de relații, cu bărbați și femei. Viața amoroasă tumultoasă a actriței

Spre deosebire de arta scriitorului, a pictorului și a muzicantului, arta actorului este, din păcate, perisabilă! Din creația lui nu rămâne nimic. Cinematograful biruie astfel o fatalitate dând actorului un pic de acces la nemurire. (…)

Eu, Birlic cel din sală, îl urmăresc pe Birlic de pe ecran, dându-mi seama că el va supraviețui, că această imagine a artei mele va continua să trăiască în ochii unui spectator care nu s-a născut încă.” – a spus el.

Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din viață pe 14 februarie 1970, în București. A fost înmormântat în cimitirul Bellu, din Capitală.

Foto – Wikipedia, captură Youtube

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!