Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Mădălin Ionescu și familia lui au decis să își petreacă minivacanța de 1 mai în Grecia. El le-a povestit urmăritorilor săi cât a costat un gyros în Halkidiki.
Mădălin Ionescu și familia lui își petrec vacanțele în Grecia de ani de zile. De la peisajele spectaculoase și locurile bune în care se mănâncă, prezentatorul Tv și familia lui sunt încântați și de prețurile din Grecia, motiv pentru care revin an de an pe aceste meleaguri.
De data aceasta, prezentatorul Tv a ales să își petreacă minivacanța de 1 Mai în Halkidiki, una dintre destinațiile preferate de el.
El le-a spus urmăritorilor lui cât costă un gyros în această parte a Greciei. Prețul l-a surprins pe Mădălin Ionescu, mai ales că multe prețuri au crescut semnificativ.
„Mi se pare fascinant faptul ca de 15 ani, de când mergem frecvent în Grecia, chiar de mai multe ori pe an, în 90 la sută din cazuri gyros-ul și-a păstrat prețul: 5 euro. E ca o unitate de măsură a nivelului de trai al grecilor.
Gyros nu e doar un produs alimentar. E un reper social. Povestea lui începe, paradoxal, nu în Grecia modernă, ci în Imperiul Otoman. Strămoșul direct este döner kebab, carne gătită pe un ax vertical rotativ, o tehnică apărută în Anatolia secolului XIX”, a scris Mădălin Ionescu pe Facebook.
Gyros sau shaorma
Fostul prezentator a vorbit despre legătura dintre gyros și shawarma, dar și felul în care aceste preparate simple costă foarte puțin în țările de origine. În România, „prețurile alimentelor cresc de mai multe ori pe an, inclusiv în restaurante, uneori haotic, în Grecia există un prag psihologic” explică Mădălin Ionescu.
„Din același ADN culinar se trag și shawarma (așa scriu arabii), în Orientul Mijlociu, și variantele balcanice. Dar ceea ce au făcut grecii după anii 20 ai secolului trecut, odată cu schimburile masive de populație dintre Grecia și Turcia, a fost o transformare profundă.
Au înlocuit mielul predominant cu porc sau pui. Au adăugat pita. Au pus cartofi prăjiți în interior (gest aproape revoluționar pentru puriști). Au creat sosul tzatziki. Și au transformat un preparat de influență turcească într-un simbol național.
Gyros-ul nu e doar mâncare. E un fenomen cultural și social. În timp ce în România prețurile alimentelor cresc de mai multe ori pe an, inclusiv în restaurante, uneori haotic, în Grecia există un prag psihologic. Gyros-ul nu trebuie să sară peste o anumită limită.
De ce? Pentru că gyros-ul este echivalentul unei mese accesibile pentru toată lumea: muncitorul de pe șantier, studentul fără bani, turistul grăbit, pensionarul, dar este mâncat cu mândrie și de bogătași sau de politicieni. Este fast-food-ul democratic. Dacă prețul lui scapă de sub control, nu mai vorbim doar de inflație. Vorbim de ruptură socială. Gyros-ul funcționează ca o «valută paralelă».
Grecii sunt în stare să iasă în stradă dacă prețul gyros-ului crește. Criza datoriilor din anii 2010 a arătat clar că societatea greacă reacționează atunci când nivelul de trai este perceput ca fiind încălcat. Gyros-ul este ultima frontieră a bunului-simț economic. Un fel de «până aici».
În Grecia, există încă o formă de solidaritate puternică între micii antreprenori (proprietarii de souvlaki shops), clienții lor și presiunea socială. Așadar o pită caldă, carne rumenită, cartofi, sos alb cu usturoi, hârtia subțire care se pătează de grăsime-un produs aparent banal – conține o idee mare, aceea că o societate sănătoasă își apără lucrurile mici. Pentru că sunt ale tuturor.
Gyros-ul nu e doar mâncare. Este un acord nescris între oameni. Un acord ferm care spune în felul lui ceva care ar trebui să fie esențial și pentru noi românii: nivelul de trai nu e negociabil la infinit!”, a scris Mădălin Ionescu pe Facebook.