Urmările alimentației hipercalorice

De Oana Savin pe 28 martie 2018
Mâncarea hipocalorică schimbă comportamentul alimentar și conduce la o serie de riscuri penru sănătate. Atunci când îți construiești un regim alimentar trebuie să ții cont atât de cantitatea cât și de calitatea caloriilor.

În timp ce carbohidrații din cereale și zaharuri rafinate (pâine albă, paste, biscuiți, băuturi carbogazoase, cartofi prăjiți, fursecuri) sunt săraci în substanțe nutritive și fibre, nu este valabil în cazul nucilor, migdalelor sau diverselor semințe.

În funcție de înălțime, vârstă și efortul depus, femeile au nevoie de 1.700-2.000 de calorii pe zi, iar bărbații − de 2.000-2.500.

Citește și: Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci hamburger?

Riscuri pentru sănătate

Dacă organismul acumulează mai multe calorii decât necesarul zilnic, vor apărea o serie de riscuri pentru sănătate.

Obezitate

Persoanele supraponderale au un risc crescut de a dezvolta boli coronariene și diabet zaharat, puse pe seama unui stil de viață dezechilibrat asociat cu lipsa mișcării.

Rezistența la leptină

În condițiile unei diete hipercalorice, eliberarea de leptină este dereglată. Cu ajutorul acestui hormon, creierul primește semnalul de sațietate. În cazul persoanelor supraponderale, există un nivel crescut de leptină în organism din cauză că este folosită ineficient și depozitată în celulele adipoase. Fenomenul este numit rezistență la leptină. Rezistența la leptină favorizează acumularea progresivă de kilograme și face anevoios procesul slăbirii. Când consumi prea mult zahăr, vei avea mai multă leptină în organism, forțând pancreasul să producă mai multă insulină. Ca efect, celulele devin tot mai insensibile la acțiunea leptinei și a insulinei. Rezistența la leptină/insulină duce la diabet, boli de inimă, cancer, atac vascular și demență. Soluția este slăbirea, pentru a restabili echilibrul acestor doi hormoni importanți.

Stres cronic

În momentele de oboseală, oamenii tind să alegă ceea ce se numește „comfort food“, ciocolată, pizza, hamburgeri ori sucuri carbogazoase, crezând, în mod eronat, că aduc alinarea datorită zaharurilor. Însă creșterea nivelului zaharurilor în sânge face să crească și nivelul de cortizol, hormonul stresului. Astfel, în loc să aducă liniștea, alimentele hipercalorice agită și împiedică apariția somnului. Lipsa somnului determină organismul să stocheze grăsime și dă semnale greșite către creier, favorizând foamea permanentă.

Citește și: Vezi ce rişti, dacă mănânci hamburger, hot-dog, pizza sau clătite

Hiperlipidemie

Hiperlipidemia este creșterea peste medie a nivelului de grăsimi din sânge. Dacă hipercolesterolemia poate fi pusă și pe seama eredității, hipertrigliceridemia este favorizată de exces ponderal în urma unei diete hipercalorice (consum de glucide cu indice mare, precum și de alcool).

Mai mult, potrivit oamenilor de știință, mâncarea nesănătoasă schimbă comportamentul alimentar și poate distruge apetitul pentru alimentele sănătoase.

Tabel alimente și număr de calorii pe 100 grame

  • Brânzeturi grase 150-350
  • Brânzeturi slabe 70-120
  • Iaurt gras 55
  • Iaurt slab 30
  • Lapte 1,5% 44
  • Lapte 3,5% 59
  • Carne slabă128-179
  • Carne grasă268-388
  • Organe 122-160
  • Pește slab 80-100
  • Ou de găină (50 g) 85
  • Ou de rață (60g) 102
  • Fructe confiate 309
  • Gem de fructe 300
  • Ciocolată cu lapte 502
  • Miere de albine 335
  • Margarină786
  • Vib demidulce 106
  • Vin sec 53

Tabel de calorii pentru fructe

  • Lămâi: 20
  • Pepene galben: 28
  • Pepene roșu: 30
  • Grapefruit: 30
  • Lime: 30
  • Căpșune: 32
  • Pomelo: 38
  • Papaya: 39
  • Piersici: 39
  • Mure: 43
  • Nectarine: 44
  • Ananas: 45
  • Portocale: 46
  • Prune: 46
De ce fiica lui Mark Zuckerberg crede că tatăl ei lucrează la o librărie

De ce fiica lui Mark Zuckerberg crede că tatăl ei lucrează la o librărie