Pe 11 iunie 2025, elevii de la profilul uman au susținut una dintre cele mai așteptate probe din cadrul examenului de Bacalaureat: proba scrisă la Istorie. Este momentul în care liceenii care au studiat acest domeniu trebuie să demonstreze cunoștințele acumulate în ultimii patru ani, iar rezultatele vor fi esențiale pentru parcursul lor academic viitor. Însă, ce subiecte le-au fost puse la examen și care au fost temele principale ale acestui examen crucial?
Proba de Istorie din cadrul examenului de Bacalaureat 2025 a avut o structură standardizată, cu trei subiecte principale, fiecare având o pondere de 30 de puncte, plus 10 puncte acordate din oficiu. Elevii au avut la dispoziție trei ore pentru a răspunde cerințelor, care au vizat atât aspecte esențiale din istoria României, cât și teme internaționale relevante.
Subiectul I: Texte din autori celebri
La Subiectul I, elevii au fost provocați cu două texte semnificative. Primul text a provenit din lucrarea „Diplomația” a lui Henry Kissinger, în timp ce al doilea text a fost extras din lucrarea „Istoria Europei” a lui J. Carepntier. Aceste texte au fost menite să testeze abilitățile elevilor de a interpreta fragmente din opere care au influențat puternic evoluția istorică a lumii, iar cerințele au fost gândite pentru a evalua capacitatea acestora de a discuta și analiza ideile transmise de acești autori renumiți.
Subiectul II: Un fragment din „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova”
Unul dintre subiectele importante a fost Subiectul II, care a adus în fața elevilor un fragment din lucrarea „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova”, semnată de I. A. Pop și I. Bolovan. Acest fragment a fost însoțit de șase cerințe specifice, care le-au solicitat elevilor să analizeze și să interpreteze anumite pasaje cheie din această lucrare. Tema s-a concentrat pe detalii esențiale din evoluția istorică a României, iar elevii au avut nevoie să își demonstreze atât cunoștințele teoretice, cât și abilitatea de a le aplica în contextul dat.
Eseul final: Acțiunea românilor în perioada 1857-1859
Un alt punct important al examenului a fost eseul la Istorie, care le-a cerut elevilor să abordeze o acțiune semnificativă desfășurată de români în perioada 1857-1859. Această perioadă a fost una de mari schimbări pentru România, iar elevii au trebuit să își demonstreze înțelegerea acestui context istoric complex. Probabil cea mai provocatoare parte a examenului, eseul a testat nu doar cunoștințele despre evenimentele din acea perioadă, dar și abilitatea de a le conecta la marile teme ale istoriei naționale.
Calendarul probelor de Bacalaureat 2025
În această perioadă a examenului de Bacalaureat, elevii au avut o săptămână intensă, cu probă la Limba și literatura română pe 10 iunie, urmată de proba obligatorie a profilului (Istorie) pe 11 iunie. Urmează apoi proba la alegere a profilului și specializării, pe 13 iunie, și proba de limba maternă pe 16 iunie.
Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 20 iunie, iar elevii vor avea posibilitatea să depună contestații în aceeași zi. Pentru cei care nu au reușit să promoveze examenul în sesiunea de vară, există o a doua șansă în sesiunea de toamnă, cu înscrierea programată pentru mijlocul lunii iulie.
Reacțiile elevilor și impresiile generale
Deși subiectele de la Istorie au fost considerate de unii elevi ca fiind accesibile, pentru alții au reprezentat o adevărată provocare. Mulți dintre cei care au răspuns la subiectele date au recunoscut că a fost dificil să îmbine cunoștințele teoretice cu analiza detaliată cerută la eseurile finale. Cu toate acestea, aceștia s-au simțit pregătiți, având în vedere că au studiat subiectele de bază și au învățat despre marile evenimente istorice ale României.