Europalia România, un succes dincolo de așteptări

De Oana Dinu pe
Astăzi, atunci când spunem „România”, spunem Noul Val de cineaști români. Spunem Adina Pintilie și Ursul de Aur, Cristian Mungiu și Palme d

’Or. Sau spunem Mircea Cărtărescu și multele sale premii literare prestigioase, ori spunem Tatiana Țîbuleac, revelația literaturii actuale, laureată a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură… Care sunt celelalte nume mari care au povestit Europei despre cultura românească la EUROPALIA România 2019? Aflați din interviul cu Liliana Țuroiu, director ICR Bruxelles și coorodonator general Europalia România. 

Liliana Țuroiu, director ICR Bruxelles, coordonator EUROPALIA România: Când spunem „România” și „arta românească de azi”, spunem Ciprian Mureșan, Iosif Kiraly, Ion Grigorescu, artiști plastici maturi, care vorbesc Europei, cu mijloacele artei lor, despre o Românie modernă, creativă, deschisă experimentului, dar care integrează armonios tradiția artistică și specificitatea locală. Când spunem „România”, spunem Silviu Purcărete, Matei Vișniec, Carmen Lidia Vidu, regizori cu personalitate distinctă, fiecare relatând lucruri despre România în metafore personale, unice, puternice.

Când spunem „muzica românească”, ne gândim la Angela Gheorghiu, soprana ce încântă iubitorii de operă de pe toate meridianele, ne gândim la dirijorul Cristian Măcelaru, cel care va deveni în curând cel mai tânăr director muzical al Orchestrei Naționale a Franței. Ne gândim la Valentin Răduțiu, violoncelistul român care emoționează publicul internațional cu virtuozitatea sa, la Daniel Petrică Ciobanu și talentul său furtunos, la Alexandra Dăriescu și succesele ei pe scena internațională, la Lucian Ban și felul cum acest talentat jazzman poate transforma radical o operă clasică – Oedip a lui George Enescu –  interpretând-o în cheie jazz.

Ne mai gândim și la Ada Milea, ce creează, alături de cvartetul Bălănescu, opere moderne, pline de umor. Ne gândim la Bogdan Orbita și Alexander Arpegio, muzicieni tineri și foarte îndrăzneți în experimentele lor, la Maria Răducanu și vocea ei mătăsoasă, ce aduce în contemporaneitate melodii tradiționale românești în stil jazz, la Fanfara Ciocârlia și Taraf de Impex, care fac un spectacol energizant din ritmurile balcanice, la ansambul Anton Pann și grija cu care acești muzicieni descoperă, prețuiesc și interpretează partituri vechi românești. Sau ne gândim la tulnic, instrumentul tradițional românesc ce capătă valențe moderne în proiecte muzicale inedite, precum cel inițiat de către muzicianul belgian Milan W., autorul unei lucrări dedicate acestui instrument.

Liliana T cu Iosif Kiraly, Ion Grigorescu si Cristian Macelaru (1)

Liliana Țuroiu alături de Cristian Măcelaru, Ion Grigorescu și Iosif Kiraly

Toți artiștii enumerați mai sus fac parte din programul Festivalului EUROPALIA România 2019, organizat de către Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe, cea mai frumoasă și mai nimerită ocazie de a prezenta lumii o Românie aliniată la cele mai actuale valori culturale.

În 2019 România este țară invitată a EUROPALIA, iar programul cu care ne prezentăm pe scena europeană este unul ce merită toate acoladele. Peste 200 de persoane au fost implicate în organizarea Festivalului, pregătirile au luat mai bine de 4 ani, și iată că avem acum peste 260 de evenimente de excepție în Benelux și în țările vecine, Franța, Germania și Marea Britanie. Este o onoare și o încântare să fim prezenți aici, la Bruxelles, un oraș vibrant ce are faima de a fi „epicentrul artei contemporane europene”, așa cum a fost numit recent în Washington Post.

Un număr impresionant de personalități din instituțiile europene au participat la evenimentele festivalului EUROPALIA România 2019, apreciind creativitatea și bogăția culturală a artiștilor români. EUROPALIA România 2019 mai înseamnă și sute de apariții în mass media, atât la nivel național, cât și internațional. Peste 50 de jurnaliști români și străini au scris despre evenimentele festivalului, și au fost mii de ecouri elogioase în media digitale.

Dacă tot vorbim despre superlative, este cazul să spunem că evenimentul-far al EUROPALIA România, expozia „Brâncuși. Sublimarea formei”, se bucură deja de un succes neașteptat. În nici 3 luni de la deschidere, numărul de vizitatori a depășit 70 000! O surpriză minunată și un motiv de speranță. Care sunt ecourile până acum?

L.Ț. : Dacă ne gândim că este prima expoziție de asemenea anvergură dedicată marelui sculptor român în ultimii 30 de ani, că este rezultatul unui efort logistic și financiar uriaș, atunci acest succes deplin nu poate decât să ne încânte și să ne dea speranță și pentru alte astfel de proiecte.

Expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei” a fost inclusă în programul oficial al Adunării Generale EUNIC Global, ce s-a desfășurat la Bruxelles. Au vizitat expoziția personalități de primă mărime, precum președintele Roberto Vellano (Ministerul Afacerilor Externe Italian), Sir Ciarán Devane (British Council), Johannes Ebert (Goethe-Institut), Cees De Graaff (Dutch Culture), președinți și reprezentanți ai institutelor culturale naționale, precum și echipa biroului EUNIC Global din Bruxelles, coordonată de Gitte Zschoch, Tamas Szucs – Șef de unitate interimar în cadrul Direcției Generale Educație și Cultură a Comisiei Europene, Giorgio Ficarelli – policy adviser on culture, education, health la Direcția Generală pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei Europene. Aumai fost prezenți și alți președinți de institute culturale naționale, colegi diplomați din partea ambasadelor și a misiunilor permanente partenere EUNIC.

Liliana Țuroiu, director ICR Bruxelles și coorodonator general Europalia România, alături de Doina Lemny, curatorul expoziției

Liliana Țuroiu, director ICR Bruxelles și coordonator general Europalia România, alături de Doina Lemny, curatorul expoziției „Brâncuși. Sublimarea formei” și Mirel Taloș, președintele interimar ICR

Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe polonez, domnul Andrzej Fafara, a ținut să transmită personal un mesaj de apreciere pentru calitatea programului artistic EUROPALIA România și a mărturisit că este o încântare să audă în Polonia ecouri excepționale despre aceste evenimente care se desfășoară în Belgia. „Programele artistice sunt extrem de vizibile în Polonia. Felicitări Institutului Cultural Român și partenerului EUROPALIA pentru această vizibilitate internațională!”

În cadrul EUROPALIA au fost puse în act și două expoziții istorice de mare anvergură. Care sunt acestea?

L.Ț. : O expoziție istorică de marcă în spațiul belgian este „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos”, deschisă pe 7 noiembrie la Muzeul Grand Curtius din Liège, Belgia, și la care publicul va putea admira exponatele până la 26 aprilie 2020. Expoziţia reuneşte peste 450 de piese arheologice preistorice de primă importanţă, descoperite pe teritoriul României. Este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară.

A doua expoziție de mare anvergură este „Dacia Felix – trecutul glorios al României” este deschisă în cel mai vechi oraș belgian, Tongeren. Reunește 298 de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană și va putea fi vizitată până la 26 aprilie 2020. Cele două expoziții se bucură de un număr apreciabil de vizitatori și de o reflectare extinsă în media locală.

Ce alte acte de diplomație culturală mai putem număra în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA Romania?

L.Ț. : Ați intuit bine: actele de diplomație culturală sunt menite să încălzească relațiile dintre oameni, să deschidă porți rămase mult timp închise, să schimbe perspective, să producă simpatie și admirație pentru cultura unui popor. Din acest punct de vedere, concertul de Ziua Națională de la BOZAR a fost o reușită, pentru că doi artiști români de renume internațional, Cristian Măcelaru și Andrei Ioniță, îmbrăcați în cămăși tradiționale românești, au interpretat alături de Orchestra Națională a Belgiei Rapsodia română nr. 1 în La major, de George Enescu, Concertul pentru violoncel şi orchestră, de Edward Elgar și Simfonia nr. 5, de Serghei Prokofiev.

Pe 1 Decembrie s-a născut astfel o constelație unică de evenimente, pentru că am avut în aceeași zi și în același loc spiritualitatea lui Brâncuși și forța lui Enescu, precum și doi interpreți de mare rafinament într-un apogeu al culturii române în lume. Momentul suprem a fost acela în care Andrei Ioniță a interpretat imnul național la violoncel și toată sala a aplaudat îndelung în picioare. Aș îndrăzni să spun că programul complex al Festivalului EUROPALIA ROMÂNIA, coordonat de ICR, a culminat, în data de 1 decembrie 2019, cu acest concert extraordinar. A fost o seară impresionantă care va rămâne în istoria diplomației culturale românești.

Tot de Ziua Națională a avut loc și la Liège concertul Cameratei Regale, intitulat „Rhapsodies roumaines”. Sub bagheta lui Constantin Grigore, dirijorul principal al Cameratei Regale, și alături de maestrul Gabriel Croitoru, violonist român de renume internațional, concertul a fost o ocazie de a extinde evenimentele EUROPALIA și în afara orașului Bruxelles, pentru a răspunde cererii unui public amator de cultură și curios cu privire la spiritualitatea românească de pe tot teritoriul belgian.

Cum ne prezentăm la EUROPALIA la capitolul artă?

L.Ț. : Dintre evenimentele EUROPALIA, de mare impact sunt câteva expoziții de artă contemporană, între care aș dori să specific expoziția artistului Ion Grigorescu, o retrospectivă au unui remarcabil exponent al neoavangardei, la galeria KIOSK din Gent. Ion Grigorescu este un artist promovat de muzee de primă mână în plan internațional, precum Tate sau MoMA. Expoziția se intitulează  „Cinema” și este reunește 118 lucrări extraordinare, fotografii și filme experimentale, opere reprezentative pentru practica sa nonconformistă din perioada socialistă.

O altă expoziție ce merită văzută este cea a artistului Ciprian Mureșan, de la Muzeul Municipal de Artă Contemporană S.M.A.K. – Gent, și care punctează cu o atitudine critică – uneori subtilă, alteori directă – reflecții asupra unor noțiuni istorice, politice, economice ale României de azi.

Aș mai atrage atenția cititorilor asupra întâlnirilor din cadrul programului de literatură din EUROPALIA. Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Claudiu Florian, Cătălin Pavel, Tatiana Țîbuleac, Dan Coman, Simona Popescu sunt scriitori ce vorbesc Europei despre individualitatea românească în sânul unei Europe foarte dinamice, în continuă transformare.

Cinematografia românească este o carte de vizită pentru cultura de azi. Ce ne puteți spune despre selecția filmelor pentru EUROPALIA? 

L.Ț. : România într-un context istoric unic este în centrul programului de cinematografie al Festivalului EUROPALIA, numit „Videogramele unei naţiuni”. La 30 de ani de la Revoluția din 1989, Institutul Cultural Român propune în acest festival o selecție de filme ce evidențiază momente importante ale tranziției sociale și culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la național-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc. Programul de cinema, care se va desfășura timp de două luni, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, în Belgia și Olanda, include atât filme canonice, precum Reconstituirea (1967), regia Lucian Pintilie, Nunta de piatră (1973), regia Dan Pița și Mircea Veroiu, Secvențe (1982), regia Alexandru Tatos, Asfalt tango (1996), regia Nae Caranfil, Aferim! (2015), regia Radu Jude, cât și pelicule mai puțin cunoscute, precum Erupția (1957), regia Liviu Ciulei, Zodia Fecioarei (1966), regia Manole Marcus, Filip cel Bun (1975), regia Dan Pița sau Stop-cadru la masă (1982), regia Ada Pistiner. Publicul va putea viziona și filme care ilustrează imersiunea elementelor ideologice în narațiune, precum Nu vreau să mă însor (1960), regia Manole Marcus sau Un surâs în plină vară (1963), regia Geo Saizescu.

Un eveniment cu totul și cu totul particular este punerea în scenă, în premieră pentru EUROPALIA, a piesei „Povestea Prințesei Deocheate”, de Silviu Purcărete, ce va deschide Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020 și care este jucată de actorii teatrului Radu Stanca din Sibiu. este un spectacol ce combină tradiția japoneză a teatrului kabuki cu modernitatea europeană. Povestea a fost scrisă de Tsuruya Nanboku, un mare dramaturg japonez de secol 19 iar Silviu Purcărete, un mare maestru al teatrului românesc, adaptează prezentului codurile teatrului kabuki și folosește toate resursele de umor și de ironie pentru a aduce în contemporaneitate această piesă clasică. Un spectacol ce s-a bucurat de un public de elită din rândul oficialilor instituțiilor cu sediul în Bruxelles și a avut parte de un feedback elogios.

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro