Cât de periculos este să mănânci cartofi încolţiţi

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Iarna, mulți dintre noi ajungem să mâncăm cartofi încolțiți, mai ales dacă am cumpărat cantități mai mari și nu am reușit să le asigurăm condițiile potrivite de depozitare. Uneori, cartofii sunt încă tari și par buni de consum, alteori au zone verzi, sunt zbârciți sau au încolțit atât de mult încât abia mai seamănă cu legumele cumpărate.

Cei mai mulți dintre noi rupem mugurii, curățăm cartofii de coajă și îi pregătim pentru gătit. Dar cât de periculos este să mănânci cartofi încolţiţi? Pot cartofii încolțiți să provoace intoxicații alimentare și cât de mare este, în realitate, riscul pentru sănătate? Răspunsul depinde de cât de mult au încolțit, de aspectul lor și de modul în care au fost păstrați.

De ce încolțesc cartofii iarna și ce se întâmplă în interiorul lor

Deși asociem încolțirea cu venirea primăverii, cartofii pot încolți și în mijlocul iernii. De fapt, temperatura și condițiile de depozitare sunt mult mai importante decât anotimpul. Cartoful este un tubercul viu, care continuă să aibă activitate biologică și după ce a fost recoltat. El conține substanțe nutritive și rezerve de energie pe care planta le folosește pentru a începe o nouă etapă.

Atunci când condițiile devin favorabile, mugurii aflați în așa-numiții „ochi” ai cartofului încep să se dezvolte. Acești ochi sunt mici adâncituri de pe suprafața tuberculului, în care se găsesc muguri latenți. În mod normal, aceștia rămân inactivi o perioadă, însă pot începe să crească atunci când cartofii sunt păstrați la temperaturi prea ridicate sau sunt expuși la lumină.

Un rol important îl are și durata depozitării. Cu cât cartofii stau mai mult timp în condiții nepotrivite, cu atât crește probabilitatea să încolțească. Într-un apartament încălzit, într-o debara prea caldă sau într-o cămară în care temperatura variază frecvent, procesul se poate accelera.

Ce sunt, de fapt, mugurii care apar pe cartofi

Mugurii sau colții care apar pe cartofi sunt începutul unei noi plante. Dacă un astfel de tubercul ar fi plantat în pământ, din acești muguri ar putea crește tulpini și rădăcini. În limbajul obișnuit, îi numim muguri, însă din punct de vedere biologic sunt lăstari aflați la începutul dezvoltării. Aceștia pot avea dimensiuni diferite: de la mici puncte albe sau rozalii, abia vizibile, până la formațiuni lungi, de câțiva centimetri.

Apariția lor nu înseamnă automat că un cartof este otrăvitor sau că trebuie aruncat. Totuși, încolțirea este un semnal că tuberculul a început să își consume rezervele și că trebuie verificat cu atenție înainte de a fi folosit în bucătărie.

Cartofi încolțiți: de ce pot deveni periculoși pentru sănătate

Cât de periculos este să mănânci cartofi încolţiţi

Principalul motiv de îngrijorare în cazul consumului de cartofi încolțiți este prezența unor substanțe naturale numite glicoalcaloizi. Cele mai cunoscute sunt solanina și chaconina, compuși produși în mod natural de cartof ca mecanism de apărare împotriva insectelor, microorganismelor și altor factori care l-ar putea afecta. Acești compuși se găsesc în mod natural în cartof, în cantități mici, dar concentrația lor poate crește în anumite condiții. În special, mugurii, coaja și zonele verzi pot conține niveluri mai ridicate de glicoalcaloizi decât pulpa sănătoasă a tuberculului.

Cu alte cuvinte, problema nu este simpla apariție a unui mugure, ci faptul că încolțirea poate fi însoțită de o creștere a concentrației acestor substanțe. Din acest motiv, cartofii care au încolțit trebuie analizați cu atenție înainte de a ajunge în farfurie.

Solanina este cunoscută pentru efectele sale toxice asupra organismului atunci când este ingerată în cantități suficient de mari. Ea poate afecta în special sistemul digestiv și, în cazurile severe, sistemul nervos. Riscul depinde de concentrația substanței din cartof, de cantitatea consumată și de sensibilitatea persoanei. Este important de reținut că nu orice cartof încolțit provoacă intoxicație. Un tubercul ferm, cu muguri mici, fără zone verzi și fără semne de alterare, prezintă un risc diferit față de unul foarte încolțit, zbârcit și înverzit.

Ce înseamnă zonele verzi de pe cartofi și de ce trebuie să ne îngrijoreze

Un alt semn care nu trebuie ignorat este culoarea verde care apare pe coaja cartofilor sau chiar sub coajă. De multe ori, descoperim astfel de pete după ce cartofii au stat într-un loc luminat, pe balcon sau într-un recipient transparent. Culoarea verde apare din cauza formării clorofilei, pigmentul care le permite plantelor să folosească lumina pentru fotosinteză. Clorofila în sine nu este toxică. Problema este că expunerea la lumină poate favoriza și acumularea glicoalcaloizilor, inclusiv a solaninei și chaconinei.

Prin urmare, zonele verzi reprezintă un posibil indicator al creșterii concentrației acestor substanțe, chiar dacă nu putem determina doar după culoare cât de mare este riscul. Un cartof poate avea o pată verde superficială sau poate prezenta o colorație extinsă, care pătrunde în pulpă. Cu cât zona verde este mai mare și mai pronunțată, cu atât este mai prudent să renunțăm la consumul lui.

Un aspect important: solanina nu poate fi eliminată prin simpla fierbere sau prăjire. Spre deosebire de alți compuși care se descompun la temperaturi ridicate, glicoalcaloizii din cartofi sunt relativ rezistenți la căldura folosită în mod obișnuit la gătit. Așadar, nu trebuie să presupunem că un cartof cu probleme devine sigur doar pentru că îl preparăm termic.

Cât de gravă poate fi intoxicația provocată de cartofi încolțiți

Cât de periculos este să mănânci cartofi încolţiţi

Consumul unor cartofi cu un conținut ridicat de solanină și chaconină poate provoca o intoxicație alimentară care, în funcție de cantitatea ingerată, poate avea manifestări ușoare sau, în cazuri rare, severe. Primele simptome pot apărea la câteva ore după masă, dar uneori se instalează mai târziu, chiar și după 8–24 de ore. Cele mai frecvente manifestări sunt:

  • greață și senzație de disconfort abdominal;
  • dureri de stomac și crampe;
  • vărsături;
  • diaree;
  • dureri de cap și amețeli;
  • senzație de arsură sau gust amar în gură.

Un aspect important este că nu putem aprecia concentrația de solanină doar după dimensiunea mugurilor sau după aspectul exterior al cartofului. Nici gustul nu reprezintă un test sigur, deși un gust neobișnuit de amar sau o senzație de arsură în gură reprezintă un semnal de alarmă. Într-o astfel de situație, cartofii nu trebuie consumați.

Dacă după o masă care conține cartofi încolțiți apar greață puternică, vărsături, diaree sau manifestări neurologice, este important să se solicite ajutor medical. Nu trebuie așteptat ca simptomele să dispară de la sine, mai ales în cazul copiilor.

Cartofi încolțiți: când îi mai putem consuma și când trebuie aruncați

Nu orice cartof care prezintă un mugure mic trebuie aruncat automat, însă este nevoie de prudență. Recomandările specialiștilor diferă ușor în privința cartofilor cu încolțire superficială, dar există câteva reguli de siguranță de care este bine să ținem cont.

Dacă tuberculul este încă tare, are un aspect sănătos, nu prezintă zone verzi și are doar câțiva muguri foarte mici, aceștia pot fi îndepărtați complet, împreună cu porțiunile din jurul lor. Cartoful trebuie apoi curățat de coajă, iar pulpa verificată înainte de preparare. În aceste condiții, partea sănătoasă poate fi folosită, cu condiția să nu existe alte semne de alterare.

În schimb, este mai sigur să aruncăm cartofii care:

  • au încolțit abundent și prezintă muguri lungi;
  • sunt verzi pe suprafețe mari sau au zone verzi care pătrund în interior;
  • sunt foarte moi, zbârciți și deshidratați;
  • prezintă mucegai, putregai sau miros neplăcut;
  • au un gust amar sau provoacă senzație de arsură în gură.

Potrivit recomandărilor Institutului Federal German pentru Evaluarea Riscurilor, cartofii vechi, deshidratați, verzi sau puternic încolțiți nu sunt potriviți pentru consum.

Așadar, dacă ai un sac de cartofi în care majoritatea tuberculilor au încolțit puternic, nu încerca să îi salvezi pe toți prin curățare. Este mai bine să renunți la cei deteriorați decât să îți asumi un risc inutil.

Cum păstrăm corect cartofii iarna, ca să nu încolțească

Cât de periculos este să mănânci cartofi încolţiţi

Cea mai bună metodă de a evita apariția mugurilor și acumularea unor cantități mari de glicoalcaloizi este depozitarea corectă. Cartofii au nevoie de un mediu răcoros, întunecat, uscat și bine aerisit. Nu este suficient să îi așezăm într-un sac și să îi uităm într-un colț al casei până când avem nevoie de ei.

Iată câteva recomandări utile, indiferent dacă locuiești la casă sau la apartament:

1. Alege o cămară răcoroasă și întunecată. Dacă stai la casă, pivnița sau o cămară bine aerisită poate fi locul potrivit pentru depozitarea cartofilor. Este important ca temperatura să fie relativ constantă și să nu existe umezeală excesivă. Lumina trebuie evitată, deoarece favorizează înverzirea și acumularea glicoalcaloizilor.

2. Dacă locuiești la apartament, folosește un balcon închis, dar protejează cartofii de lumină și îngheț. Un balcon poate fi o soluție bună numai dacă temperatura nu scade foarte mult și cartofii nu sunt expuși direct la soare. Dacă există riscul să înghețe, este mai bine să îi muți într-o cămară sau într-un dulap răcoros.

3. Nu păstra cartofii în pungi de plastic închise. Acestea împiedică circulația aerului și favorizează acumularea umezelii. Sunt mai potrivite sacii din pânză, hârtie sau recipientele care permit aerisirea. De asemenea, poți folosi lădițe din lemn, cu spații între scânduri.

4. Nu depozita cartofii lângă ceapă. Deși multe gospodine obișnuiesc să păstreze cele două legume împreună, este preferabil să le separi. Unele fructe și legume pot elibera etilenă, un gaz care influențează procesul de maturare și poate contribui la modificarea calității cartofilor. Separarea lor este o măsură simplă de precauție.

5. Verifică periodic sacii și lădițele. O dată la câteva zile, uită-te peste cartofii depozitați și îndepărtează-i pe cei care au început să putrezească sau prezintă mucegai. Un singur tubercul deteriorat poate afecta și calitatea celor din jur, mai ales dacă există umezeală.

6. Nu spăla cartofii înainte de depozitare. Pământul uscat poate fi îndepărtat ușor înainte de gătire, însă spălarea în avans lasă umezeală pe coajă și poate favoriza alterarea. Spală-i doar atunci când urmează să îi prepari.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton