La câte zile de concediu ai dreptul, în funcție de vechimea în muncă. Ce prevede legea

Orice angajat trebuie să își cunoască drepturile și numărul zilelor de concediu de odihnă de care poate beneficia anual. Codul muncii stabilește un număr minim de zile de concediu plătit, însă salariații pot beneficia de mai multe zile libere, în funcție de contractul individual de muncă, de contractul colectiv aplicabil sau de regulile specifice domeniului în care lucrează.

Vechimea în muncă nu aduce automat un anumit număr suplimentar de zile de concediu pentru toți angajații din România. În sectorul privat, numărul zilelor acordate în plus poate depinde de politica angajatorului și de prevederile contractuale. Există însă și categorii de salariați pentru care legea prevede drepturi suplimentare.

Iată ce trebuie să știe angajații despre durata concediului anual, modul în care se calculează zilele libere și situațiile în care pot beneficia de mai mult timp pentru odihnă.

Câte zile de concediu de odihnă prevede Codul muncii

Principalul reper legislativ este articolul 145 din Codul muncii, care stabilește durata minimă a concediului anual. Potrivit legii, fiecare salariat are dreptul la cel puțin 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă pe an. Articolul 144 prevede, la rândul său, că dreptul la concediu anual plătit este garantat tuturor salariaților. Acesta nu poate face obiectul unei renunțări, cesiuni sau limitări. Cu alte cuvinte, angajatorul nu poate elimina dreptul legal la concediu de odihnă și nici nu poate stabili, prin contract, un număr de zile mai mic decât minimul prevăzut de lege.

Codul muncii precizează la articolul 145, alineatul (1):

„Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.”

Această prevedere se aplică dreptului general la concediu de odihnă. Cele 20 de zile reprezintă pragul minim legal, nu un plafon. Prin urmare, angajatorul poate acorda 21, 23, 25 sau chiar mai multe zile lucrătoare, dacă durata este stabilită în condițiile legii. Este importantă și diferența dintre zilele lucrătoare și cele calendaristice. Concediul se calculează în zile lucrătoare, astfel că zilele de repaus săptămânal nu se scad din soldul concediului. În plus, sărbătorile legale în care nu se lucrează nu sunt incluse în durata concediului de odihnă.

De exemplu, dacă un salariat își ia o săptămână de concediu de luni până duminică, într-o situație obișnuită, cu program de lucru de luni până vineri, va folosi cinci zile de concediu, nu șapte. Dacă în interval există și o sărbătoare legală în care nu se lucrează, aceasta nu se scade din zilele de concediu.

Cum se modifică numărul zilelor de concediu în funcție de vechimea în muncă

În România, nu există o grilă unică, aplicabilă tuturor angajaților din sectorul privat, care să stabilească exact câte zile de concediu primește o persoană după 5, 10, 15 sau 20 de ani de muncă. Articolul 145, alineatul (2), din Codul muncii stabilește că durata efectivă a concediului anual este prevăzută în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective aplicabile. Acest lucru înseamnă că o companie poate acorda zile suplimentare salariaților cu mai multă experiență, dacă acest beneficiu este prevăzut în documentele care reglementează raporturile de muncă.

De exemplu, un angajator poate stabili următoarea schemă internă, cu titlu ilustrativ:

• La începutul carierei: 20 de zile lucrătoare pe an;
• După 5 ani de vechime: 22 de zile lucrătoare;
• După 10 ani de vechime: 23 de zile lucrătoare;
• După 15 ani de vechime: 25 de zile lucrătoare.

Aceasta nu este o grilă impusă de lege, ci doar un exemplu despre cum poate fi organizat un sistem de beneficii într-o companie. Numărul real de zile depinde de contractul salariatului și de regulile aplicabile angajatorului.

Câte zile de concediu primesc angajații din sectorul public

Pentru anumite categorii din sectorul public, durata concediului este stabilită în mod expres în funcție de vechimea în muncă. Un exemplu este Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, care reglementează concediul pentru categoriile de salariați menționate în actul normativ.

Potrivit prevederilor acestei hotărâri, salariații din administrația publică beneficiază de:

Vechime în muncă	Durata concediului anual
Până la 10 ani	21 de zile lucrătoare
Peste 10 ani	25 de zile lucrătoare

Pentru salariații din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare vizate de hotărâre, grila indicată de actul normativ este diferită:

Vechime în muncă	Durata concediului anual
Până la 5 ani	18 zile lucrătoare
Între 5 și 15 ani	21 de zile lucrătoare
Peste 15 ani	25 de zile lucrătoare

Aceste prevederi trebuie citite în funcție de categoria de personal și de legislația aplicabilă fiecărui post. Ele nu reprezintă o regulă generală pentru toți angajații din România și nu înlătură minimul prevăzut de Codul muncii pentru salariații cărora li se aplică acesta. În cazul funcționarilor publici și al altor categorii profesionale cu statut special, pot exista dispoziții specifice care trebuie verificate separat.

Cine beneficiază de zile suplimentare de concediu

Pe lângă concediul anual obișnuit, legislația prevede situații în care anumite categorii de salariați pot primi concediu de odihnă suplimentar. Articolul 147 din Codul muncii stabilește dreptul la un concediu suplimentar de cel puțin trei zile lucrătoare pentru salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, pentru nevăzători, pentru alte persoane cu handicap și pentru tinerii care nu au împlinit 18 ani. Durata concretă se stabilește în condițiile legii și ale contractului colectiv aplicabil. Așadar, dreptul la zile suplimentare nu depinde exclusiv de vechimea în muncă. Contează și condițiile în care este desfășurată activitatea, precum și situația salariatului.

De exemplu, un angajat care lucrează în condiții vătămătoare poate avea dreptul la un concediu suplimentar chiar dacă nu are o vechime foarte mare. În schimb, un salariat cu 20 de ani de experiență într-o companie privată nu primește automat mai multe zile decât un coleg nou-angajat, dacă documentele aplicabile nu prevăd un asemenea beneficiu.

Cum se calculează concediul pentru angajații nou-veniți

Persoanele care se angajează în cursul anului calendaristic au, la rândul lor, dreptul la concediu de odihnă. În practică, numărul zilelor disponibile poate fi calculat proporțional cu perioada pentru care se acordă dreptul în anul respectiv, în funcție de contract și de regulile aplicabile.

De exemplu, dacă un salariat are prevăzute 24 de zile lucrătoare de concediu anual și începe să lucreze la jumătatea anului, numărul zilelor aferente acelui an poate fi stabilit proporțional cu perioada lucrată. Calculul exact trebuie verificat cu departamentul de resurse umane, ținând cont de data angajării și de prevederile contractuale.

Este important de reținut că un angajat nu trebuie să aibă o vechime de câțiva ani pentru a beneficia de concediu. Dreptul este legat de raportul de muncă, iar salariații nou-angajați trebuie să verifice câte zile li se cuvin pentru anul în care au început activitatea.

Ce se întâmplă cu zilele de concediu nefolosite

Potrivit articolului 146 din Codul muncii, concediul de odihnă trebuie efectuat, în principiu, în fiecare an. Dacă salariatul nu poate utiliza toate zilele din motive justificate, angajatorul trebuie să îi acorde zilele rămase într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediu.

De exemplu, dacă un angajat nu a reușit să efectueze toate zilele de concediu aferente anului 2026 din motive justificate, zilele rămase trebuie acordate în termenul prevăzut de lege, calculat începând cu anul 2027.

Un alt aspect important este că zilele libere sau zilele de concediu nefolosite nu pot fi transformate în bani în orice moment, la simpla solicitare a salariatului. Codul muncii permite compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat numai în cazul încetării contractului individual de muncă. Prin urmare, dacă o persoană intenționează să își păstreze zilele de concediu pentru anul următor, este bine să discute din timp cu angajatorul și să verifice termenul legal de efectuare a acestora.

Concediul medical afectează numărul zilelor de odihnă?

O întrebare frecventă este dacă perioadele în care un salariat se află în concediu medical îi reduc dreptul la concediul de odihnă. Articolul 145 din Codul muncii prevede că anumite perioade sunt considerate activitate prestată la stabilirea duratei concediului anual. Printre acestea se numără incapacitatea temporară de muncă, concediul de maternitate, concediul paternal, concediul de risc maternal, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav și concediul de îngrijitor, în condițiile prevăzute de lege. Așadar, aceste perioade nu trebuie tratate automat ca absențe care diminuează dreptul anual la concediu de odihnă.

Dacă un salariat se îmbolnăvește în timpul concediului de odihnă și intră în concediu medical, concediul de odihnă se întrerupe în condițiile legii. Zilele rămase pot fi efectuate ulterior sau reprogramate, atunci când continuarea concediului nu este posibilă.

Codul muncii reglementează inclusiv situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține pe parcursul întregului an calendaristic. În această situație, concediul anual trebuie acordat într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care salariatul s-a aflat în concediu medical, potrivit condițiilor legale.

Cum se programează concediul de odihnă

Concediul anual se efectuează pe baza unei programări colective sau individuale, stabilite de angajator cu respectarea procedurii prevăzute la articolul 148 din Codul muncii. Programarea se face, de regulă, până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. În cazul programării individuale, se poate stabili fie data concediului, fie o perioadă în care acesta urmează să fie efectuat.

Legea prevede că, în cadrul perioadei stabilite prin programare, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile înainte. Dacă acesta este împărțit în mai multe intervale, angajatorul trebuie să asigure efectuarea a cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt într-un an calendaristic.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

PE ACELAȘI SUBIECT

   

De ce e bine să pui scorţişoară în cafea? Ce efect are Citește mai multe

Ce înseamnă cifrele de pe încărcătorul telefonului (W, A, V) și cum alegi corect Citește mai multe

Tot ce trebuie să știi despre ploșnițele de pat. Cât de periculoase sunt și cum le recunoști Citește mai multe