Ce se întâmplă dacă bagi mâncare fierbinte în frigider. Greșeala pe care o fac mulți

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Mulți dintre noi am crescut cu aceeași recomandare transmisă din generație în generație: nu pune niciodată mâncare fierbinte în frigider, pentru că aparatul se strică, iar celelalte alimente se pot încălzi de la oala fierbinte și se alterează. Însă specialiștii în siguranța alimentară spun că această regulă, valabilă în urmă cu multe decenii, nu mai este valabilă în cazul frigiderelor moderne.

Tehnologia a evoluat considerabil, iar aparatele frigorifice actuale sunt concepute pentru a menține o temperatură constantă și pentru a face față unor variații de temperatură fără probleme. Mai mult, în anumite situații, introducerea preparatelor proaspăt gătite în frigider poate fi chiar cea mai sigură alegere pentru sănătate.

De unde a apărut ideea că mâncarea fierbinte strică frigiderul

Potrivit specialistului în siguranța alimentară Ben Chapman, sfatul să nu pui mâncare fierbine în frigider are rădăcini în trecut, când frigiderele funcționau diferit față de cele de astăzi. Modelele vechi, fabricate înainte de anii 1970, aveau sisteme de răcire mai puțin eficiente.

Temperatura din interior fluctua mai mult, iar introducerea unor alimente foarte fierbinți putea suprasolicita compresorul, care era nevoit să funcționeze mai intens pentru a restabili temperatura optimă. În timp, acest lucru putea contribui la uzura aparatului.

Frigiderele moderne sunt însă dotate cu sisteme performante de răcire și senzori care mențin temperatura constantă. Din acest motiv, experții spun că un vas cu mâncare caldă nu mai reprezintă, în general, un pericol pentru aparatul frigorific, informează Centrul pentru Știința în Interesul Public din SUA.

Pericolul real: bacteriile care se dezvoltă la temperaturi nepotrivite

Specialiștii atrag atenția că problema principală nu este frigiderul, ci timpul în care mâncarea rămâne la temperaturi favorabile dezvoltării bacteriilor. Există așa-numita „zonă de pericol”, cuprinsă între aproximativ 4 și 60 de grade Celsius, interval în care microorganismele se pot multiplica rapid. Dacă preparatele gătite sunt lăsate prea mult timp pe masă, riscul de contaminare crește.

De aceea, mâncarea nu ar trebui ținută la temperatura camerei mai mult de două ore, iar în zilele foarte călduroase chiar mai puțin. Dacă ai pregătit o ciorbă, o friptură cu sos sau o mâncare de legume, lasă vasul să se răcorească 20 – 30 de minute la temperatura camerei și apoi pune-l la rece, în frigider. Este mult mai sigur, pentru a preveni răspândirea unor bacterii periculoase.

Cum trebuie răcită corect mâncarea înainte de depozitare

Deși preparatele pot fi puse în frigider mai repede decât se credea până acum, modul în care sunt depozitate este foarte important. Experții recomandă folosirea unor vase mai puțin adânci, astfel încât mâncarea să se răcească mai repede la temperatura camerei. În acest fel, căldura se pierde mai rapid, iar alimentele ajung mai repede la temperaturi sigure.

Un vas foarte adânc, precum o oală mare cu ciorbă sau cu tocană se poate răci greu în interior. Chiar dacă exteriorul pare rece după câteva ore, centrul preparatului poate rămâne încă la temperaturi care favorizează dezvoltarea bacteriilor. Pentru răcirea mai rapidă, specialiștii recomandă ca recipientul să fie lăsat neacoperit sau doar parțial acoperit la început. Capacul reține căldura și încetinește procesul de răcire. După ce preparatul s-a răcit suficient, recipientul poate fi închis complet.

O regulă veche care trebuie privită cu mai multă flexibilitate

Ce se întâmplă dacă bagi mâncare fierbinte în frigider. Greșeala pe care o fac mulți

Recomandarea de a nu introduce mâncarea fierbinte în frigider a fost, la un moment dat, justificată, însă tehnologia actuală a schimbat multe dintre regulile de păstrare a alimentelor. Astăzi, specialiștii consideră că este mai important să prevenim dezvoltarea bacteriilor decât să așteptăm ore întregi până când preparatele se răcesc complet pe blatul din bucătărie. Cu alte cuvinte, mâncarea poate ajunge mai repede în frigider, cu condiția să fie porționată în recipiente potrivite și să fie răcită corect.

Așadar, unul dintre cele mai cunoscute sfaturi din bucătărie începe să fie reinterpretat: nu căldura alimentelor este adevărata problemă, ci timpul petrecut la temperaturi care permit bacteriilor să se înmulțească. Dar acest sfat poate fi completat cu un truc vechi pe care îl folosesc adesea bunicile și mamele noastre și anume acela de a răci vasul cu ciorbă sau cu sos într-un alt vas mai mare, plin cu apă rece. Mancarea se răcește mai repede și în cel mult 15 – 20 de minute poate fi pusă la frigider.

Cât de sigură este mâncarea dacă a stat afară și a fost reîncălzită

Reîncălzirea alimentelor nu garantează că aceastea devin sigure pentru consum, chiar dacă sunt încălzite foarte bine. Potrivit specialistului în siguranța alimentară Chapman, eficiența reîncălzirii depinde de tipul de microorganism care s-a dezvoltat în aliment. De exemplu, dacă în mâncare s-au multiplicat bacterii vii precum E. coli, o temperatură suficient de ridicată poate distruge aceste bacterii. Problema este că anumite bacterii produc toxine sau formează spori care pot supraviețui încălzirii. Astfel, mâncarea poate rămâne periculoasă chiar dacă este reîncălzită înainte de consum.

Printre bacteriile care pot provoca astfel de probleme se numără Bacillus cereus, Clostridium perfringens și Staphylococcus aureus. Aceste microorganisme se pot dezvolta atunci când alimentele sunt păstrate la temperaturi prea ridicate sau sunt lăsate prea mult timp la temperatura camerei. De aceea, specialiștii recomandă să nu încercați să „salvați” prin reîncălzire alimentele care nu au fost păstrate corespunzător la rece.

Regula celor două ore

Ca regulă generală, mâncarea gătită și resturile alimentare nu ar trebui lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore înainte de a fi puse la frigider. Dacă temperatura de afară depășește aproximativ 32 de grade Celsius, limita scade la o singură oră. Căldura favorizează multiplicarea rapidă a bacteriilor, iar riscul de toxiinfecție alimentară crește.

Cât de sigură este congelarea alimentelor

Congelarea nu distruge în mod obișnuit bacteriile și nu inactivează toate virusurile prezente în alimente. Temperatura foarte scăzută încetinește sau oprește multiplicarea microorganismelor, dar acestea pot rămâne în viață și își pot relua activitatea după dezghețare. Specialistul explică faptul că, în microbiologie, congelarea este chiar folosită pentru păsrarea microorganismelor. Cu alte cuvinte, bacteriile nu dispar din aliment doar pentru că acesta a stat mult timp în congelator.

Nici durata congelării nu schimbă fundamental acest lucru. Un aliment păstrat la congelator timp de o lună nu devine automat lipsit de bacterii periculoase. Unele microorganisme pot supraviețui perioade foarte lungi în stare congelată.

Ce se întâmplă după dezghețare

Pericolul apare atunci când alimentul ajunge în așa-numita „zonă de pericol” pentru dezvoltarea bacteriilor, cuprinsă aproximativ între 4 și 60 de grade Celsius. În acest interval, microorganismele care au supraviețuit congelării se pot multiplica rapid.

Există însă o variantă sigură de dezghețare: în frigider. Dacă un aliment congelat este dezghețat lent, la rece, apoi este gătit corespunzător, temperaturile scăzute din frigider și căldura din timpul preparării contribuie la limitarea riscului bacterian.

Prin urmare, congelarea nu trebuie privită ca o metodă de sterilizare a alimentelor. Ea prelungește perioada de păstrare și încetinește dezvoltarea microorganismelor, dar nu transformă un aliment contaminat într-unul sigur.

Cât timp sunt sigure alimentele din frigider după o pană de curent

Nu există o regulă universală care să spună exact cât timp rămân alimentele sigure după o pană de curent. În general, însă, majoritatea produselor păstrate la frigider pot fi consumate în siguranță timp de aproximativ patru ore, dacă ușa frigiderului rămâne închisă.

Totuși, durata poate varia în funcție de mai mulți factori. Potrivit specialistului în siguranța alimentară Ben Chapman, cantitatea de alimente din frigider poate influența cât timp acestea își păstrează temperatura scăzută. Un frigider mai plin păstrează frigul mai bine decât unul aproape gol, deoarece alimentele contribuie la menținerea temperaturii. Asta nu înseamnă însă că frigiderul trebuie umplut excesiv atunci când funcționează normal. Aerul rece trebuie să circule printre alimente pentru ca temperatura să fie menținută în mod uniform.

Nu deschide des ușa frigiderului

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le puteți face în timpul unei pene de curent este să țineți ușa frigiderului închisă cât mai mult timp. De fiecare dată când o deschideți, aerul rece iese, iar temperatura din interior crește. Contează și temperatura din încăpere. Dacă în casă este foarte cald, alimentele se vor încălzi mai repede și perioada în care pot fi consumate în siguranță se reduce.

Un termometru pentru frigider este util nu doar după o pană de curent, ci și în mod obișnuit. Acesta vă permite să verificați dacă temperatura din frigider este setată corect.

Ce alimente trebuie aruncate

În cazul produselor perisabile, este recomandată o atenție deosebită. Carnea, peștele, ouăle, laptele, brânzeturile moi și mâncarea gătită rămasă de la mesele anterioare trebuie aruncate dacă au stat la temperaturi de peste aproximativ 5 grade Celsius mai mult de două – trei ore. Este mai sigur să nu încercați să verificați dacă un aliment este bun doar după miros, gust sau aspect. Unele bacterii periculoase se pot înmulți fără să modifice vizibil alimentul.

Ketchupul și muștarul pot rezista mai mult

Nu toate produsele din frigider sunt la fel de vulnerabile. Unele alimente sunt păstrate la rece mai ales pentru a-și menține calitatea, nu neapărat pentru că temperaturile scăzute sunt esențiale pentru siguranța lor. Ketchupul, muștarul și murăturile, de exemplu, au o aciditate ridicată, ceea ce împiedică dezvoltarea multor agenți patogeni. Prin urmare, acestea pot rămâne sigure mai mult timp decât carnea sau lactatele.

Specialistul citat oferă și un exemplu sugestiv: chiar dacă frigiderul ar rămâne fără curent timp de zece zile și nu ar fi deschis deloc, ar considera în continuare ketchupul sau muștarul relativ sigure pentru consum. În schimb, resturile de mâncare nu ar fi consumate după o asemenea perioadă. Regula de aur după o pană de curent: dacă aveți îndoieli în privința unui aliment perisabil, este mai sigur să îl aruncați decât să riscați o toxiinfecție alimentară.

Foto: Shutterstock



Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton