Dr. Oana Cuzino: Cum ne monitorizăm sănătatea în funcție de vârstă

De Unica.ro, pe
Cu toții știm că menținerea stării de sănătate este mai simplă dacă facem periodic niște analize pentru a sesiza dezechilibrele interne incipiente. Medicul Oana Cuzino ne explică de ce analize avem nevoie pentru a fi mereu în formă.

Dr. Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe site-ul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?” la Pro TV. În revista Unica, specialista ne-a vorbit despre modul în care ne putem monitoriza sănătatea în funcție de vârstă.

Analizele și investigațiile de rutină îți pot salva viața!

Auzi mereu această sintagmă, știi că este așa. Și cu toate acestea comoditatea, stilul de viață aglomerat, teama de a afla poate rezultate neplăcute, costurile, cozile, timpul pierdut sunt doar scuze care fac să se scurgă chiar și câțiva ani între efectuarea analizelor uzuale.

Dacă remarci că te confrunți cu o anumită simptomatologie, disconfort, alterarea stării de dispoziție, o stare de oboseală inexplicabilă, dacă părinții tăi au avut ori se confruntă cu anumite patologii cronice, ar trebui să lași comoditatea sau temerile deoparte și să faci o programare. Nu uita că, dacă medicul de familie îți face o trimitere către o clinică ce are contract cu Casa de Asigurări, poți beneficia gratuit de mare parte, dacă nu chiar de toate investigațiile de care ai nevoie.

Personal, îți recomand ca pentru acest demers important să îți rezervi o zi sau două în preaj­ma zilei tale de naștere. Așa îți poți contabiliza mai bine evidența acestora și îl poți considera un cadou pentru tine însăți. Iar această a30bor­dare poate că te va motiva mai mult.

Analizele și controalele recomandate anual adulților și adolescenților de peste 16 ani ur­mă­resc în principal identificarea precoce a riscului pentru bolile cele mai frecvente – cardiovasculare, hepatice, renale, oncologice, endocrine, infecțioase – sau bolile cu transmitere sexuală.

Hemograma

Hematiile trebuie ca în mod normal să numere 4,2 – 5,5 milioane de hematii/mm cub de sânge (la bărbați valorile pot fi mai mari). Valorile scăzute pot indica: hemoragie, anemie, hemoliză, leucemie, mielom multiplu, dar interpretarea acestor rezultate trebuie coroborată cu numărul de reticulocite, ce sem­nifică puterea de regenerare pe această linie a orga­nismului, capacitatea sistemului hema­to­poie­tic de a produce elemente tinere. Valo­rile crescute pot indica: boală cardiacă conge­ni­ta­lă, BPOC, fibroză pulmonară, stres, dar pot exista și erori generate de o altitudine crescută, cum ar fi o vacanță mai lungă la munte.

Hemoglobina se urmărește pentru a depista eventualitatea unei anemii. Valorile normale se situează la 12 – 16 g/100 ml, însă la bărbați valorile pot fi mai mari fără a exista probleme. Valorile scăzute pot indica însă anemie, hemoragii oculte, cum ar fi cele generate de o hernie mediastinală, diverticuloză intestinală, hemoroizi netratați, dar și anumite boli renale, malnutriție, hemoglobinopatie. Valorile crescute pot indica o hidratare necorespunzătoare, existența unor boli cardiace congenitale, bronhopneumopatie cronică obstructivă – una din principalele boli generate de fumat, pe lângă cancer pulmonar.

Leucocitele

Leucocitele se situează în mod normal la 4 000 – 11 000/mm cub. Valorile scăzute apar atunci când există o gripă, rubeolă, rujeolă, febră tifoidă, hepatită, septicemie. Valorile crescute pot indica: sarcină, stres, menstruație, efort fizic, infecții, tumori organice sau sangvine, stări diabetice foarte grave sau anumite tratamente medicamentoase (pe bază de adrenalină, acid acetilsalicilic și nu numai).

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor): 0 – 30 mm/h (valorile de referință diferă în funcție de sex și categoria de vârstă, medicul poate spune dacă valorile sunt sau nu normale pentru categoria din care faci parte). Valorile scăzute pot indica: politicemie, sferocitoză, microcitoză, insuficiență cardiacă congestivă, ciroză, hipervâscozitate a sângelui. Valorile crescute pot indica: anemie, infecții acute, infecții cronice, infecții virale, infecții para­zitare, boli inflamatorii, insuficiență renală, intoxicație cu metale grele, dar și boli autoimune. În mod fiziologic însă pot crește în sarcină și menstruație.

Profilul lipidic

Este deosebit de important de urmărit a­nual, pentru că reflectă riscul cardiovascular, coroborat cu încă alți câțiva indicatori. El are relevanță în cazul persoanelor cu o alimentație dezordonată, care consumă fast food, sunt sedentare și au antecedente în familie de accident vascular, boli cardiace, hipertensiune, moarte subită.

Se urmăresc valorile trigliceridelor (influențate direct de alimentație și consumul de alcool), ale colesterolului total, dar și fracțiunile (care sunt influențate și de stilul de viață, însă din păcate predominant genetic). De aceea auzim tot mai mult în ultima vreme de hipercolesterolemia familială și de dislipidemii.

Nivelul seric al trigliceridelor trebuie să se situeze sub 1,5 g/l. Valorile scăzute pot indica malnutriție în cazul persoanelor aflate „veșnic la dietă“ care consumă lactate cu 0% grăsime de exemplu și urmează un regim disociat, dezechibrat. Ele apar scăzute și în hipertiroidism. Valorile crescute pot indica un sindrom metabolic, mai ales dacă vorbim de un indice de masă corporală mare.

Orice valori crescute ale trigliceridelor ar trebui urmate rapid de schimbarea stilului alimentar și creșterea efortului fizic, altfel persistența acestora poate semnala instalarea unui diabet, boli hepatice, precum steatoza hepatică și persistența unei alimentații greșite.

Un ni­vel crescut de trigliceride putem descoperi și în sarcină, precum și dacă persoana urmează un tratament cu anumite medicamente (stero­izi, contraceptive orale, acid acetilsalicilic și nu numai).

Colesterolul

Colesterolul total – valorile bune sunt cele sub 200 mg/dl, valorile considerate la limită sunt în intervalul 200 – 240 mg/dl, iar cele periculoase sunt peste 240 mg/dl.

HDL-C (colesterolul „bun“) trebuie să se încadreze în intervalul 35 – 100 mg/dL. Valorile scăzute pot indica: fumat, sedentarism, obezitate, diabet, insuficiență renală. Valorile crescute pot indica: efort fizic, consum de alcool, tratament cu insulină.

LDL (colesterolul „rău“) trebuie să aibă valori de cel mult 130 mg/dl. Valorile care se află  între 130 și 160 mg/dl indică un risc moderat de atac de cord, iar valorile de peste 160 mg/dl indică un risc crescut de atac de cord.

Profilul glucidic

Dacă există cazuri de diabet zaharat în familie, trebuie să fim conștienți că această afecțiune se transmite cu precădere „în diagonală“ – bunică-tată-fiică. În acest caz se impun anual măsurarea glicemiei, dar și a hemoglobinei glicozilate.

Glicemia considerată normală pentru un adult se încadrează în intervalul 72 – 115 mg/dl. Glicemia este considerată mare la peste 200 mg/dl și mică, la mai puțin de 70 mg/dl.

Valori de referință ale sumarului de urină

Densitatea normală trebuie să se situeze între 1 005 și 1 030. Densitatea prea mare poate fi un semn al deshidratării, fie al faptului că hidratarea nu este corespunzătoare (350 ml/kg corp) fie că există un exces al consumului de cafea, alcool, consumul de alimente prea sărate etc. O urină prea densă poate de asemenea să constituie un semn al prezenței unor substanțe care nu ar trebui să existe – precum zahărul. Densitatea prea mică poate trăda consumul excesiv de lichide sau anumite pro­bleme renale ori folosirea medicamentelor diuretice.

pH-ul normal se încadrează între 4,6 și 8,0. pH cu valori mai mari, pH-ul alcalin, poate fi cauzat de vomă, de probleme renale, infecții urinare sau astm. pH cu valori mai mici, pH-ul acid, poate fi cauzat de probleme pulmonare, diabet, supradoză de aspirină, deshidratare, înfometare ori consum abuziv de alcool.

Proteine: deloc – proteinele prezente în urină pot indica probleme renale, infecții, cancer, hipertensiune, diabet, lupus, leucemie sau otrăvire.

Glucoza: deloc – glucoza prezentă în urină poate indica diabet, probleme hepatice, otrăvire, sarcină.

Valori normale tensiune arterială: p#nă în 120/80 mm colHg.

Investigațiile  hormonale uzuale

Dacă vezi că iei în greutate, este momentul să investighezi funcția tiroidei.

Dacă ți-ai propus să devii mamă și după câteva luni sau ani de încercări nu reușești, poate că este momentul să măsori nivelul prolactinei și să investighezi, pe de o parte, nivelul hormonilor estrogeni și al progeste­ronului, pe de altă parte, funcția hipofizară și nivelul de testosteron.

Poți cere și partenerului tău să își facă o spermogramă și să vadă care este nivelul testosteronului (valorile normale pentru bărbați sunt între 9,9 și 27,8 nmol/L).

În general este bine ca măcar o dată la 2-3 ani să îți faci dozări de hormoni tiroidieni, având în vedere prevalența crescută în țara noastră a afecțiunilor tiroidiene, boala fiind mai frecvent întâlnită la femei – cinci femei la un bărbat.

Colonoscopia și rectoscopia se fac dacă exis­tă hemoroizi, posibil după o sarcină sau multiple sarcini, cazuri de cancer intestinal în familie, s#ngerări oculte, balonare și dureri intestinale persistente. Altfel, ca o metodă de screening a cancerului intestinal, colonoscopia se face după 45 de ani, o dată la trei ani.

Funcțiile ficatului

Alaninaminotransferaza (GPT/ALAT/ALT) es­te utilă pentru diagnosticarea afecțiunilor he­patice. Valorile de referință depind de vârs­tă și sex, însă câteva date orientative sunt: pentru femeile adulte mai mici de 35 U/L, iar pentru bărbații adulți mai mici de 50 U/L.

Gama-glutamil transpeptidaza (GGT) este o enzimă ale cărei valori cresc atunci când ficatul este afectat de boli cronice sau acute. Valorile normale pentru GGT sunt între 11 și 50 i.u./l pentru bărbați și între 7 și 32 i.u./l pentru femei. Printre afecțiunile semnalate de creșterea GGT se numără: ficatul gras de cauza nonalcoolică, cancer hepatic sau cancer pancreatic, hepatita virală B,C sau alcoolică, pancreatita acută.

Alte controale utile

Oftalmologie – după 40 de ani. Stomatologie – o dată pe an la persoanele sănătoase. Psiho­logie – dacă există schimbări importante de dispoziție. ORL și pneumologie – dacă ești fumător. Dermatologie – pentru depistarea nevilor potențial cancerigeni. Ginecologie (pentru femei) – pentru exami­narea sânilor, examen Babeș-Papanicolau și ecografie de sâni sau mamografie. Urologie (pentru bărbați) – un tușeu rectal anual și testul PSA (antigen specific prostatic).

Ionograma serică

Are rolul de a măsura mineralele din organism, pentru a depista eventualele carențe sau excese. Iată care sunt valorile normale:

• sodiu: 132-144 mmol/l

• potasiu: 3,6-4,8 mmol/l

• clor: 96-105 mmol/l

• calciu: 4,5-5,5 mEq/l

• fosfor: 1,7-2,6 mEq/l

• magneziu: 1,3-2 mEq/l

• fier: 50-160 micrograme/dl

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro