Adrian Asoltanie, trainer financiar, despre criza economică provocată de coronavirus

De Adrian Asoltanie pe

După o iarnă blândă, cu puțină zăpadă, așteptam cu toții florile, verdeața și căldura… Din păcate, brusc s-a întors iarna, mai aprigă decât ne puteam imagina, și ne-a băgat înapoi la adăpost în case. Iarna economică.

Asemeni anotimpurilor calendaristice, anotimpurile economice se repetă la fel de clar și de predictibil. La fiecare 8-10 ani se închide ciclul economic cu o perioadă de criză. Trecuseră deja 12 ani de la criza din 2008, o primăvară lungă și o vară și mai lungă, cu dezvoltare economică, cu creșteri de salarii și angajatori disperați că nu găsesc oameni… Ne-am învățat cu soare și ceva recoltă prin conturi și portofele. Puțini însă au adoptat obiceiul înțelept al proviziilor pe timp de vară pentru sezonul rece.

În decembrie 2018 am fost solicitat de una dintre companiile unde ținusem mai multe cursuri de educație financiară pentru angajați să vin cu o temă nouă, ceva deosebit și incitant, ca de sfârșit de an. Le-am spus că am un subiect special, dar nu știu dacă o să le placă. Au fost de acord și angajații din sală au putut afla, înainte de Crăciun 2018, ce este, când vine și cum să se pregătească pentru următoarea criză economică.

Nu sunt vreun Nostradamus; majoritatea educatorilor financiari din România, precum și oficiali BNR au avertizat în ultimul an despre starea financiară delicată atât a populației, cât și a firmelor și a țării. Coronavirusul n-a venit decât să spargă această bulă care se umflase de ceva vreme. Din păcate n-am mai apucat să simțim toamna și ne-am trezit în mijlocul viscolului.

Ce este criza economică?

Criza este un termen general, care definește o perioadă de scădere economică, cu diverse forme de intensitate. Cea mai „blândă“ este recesiunea, adică scăderea PIB-ului pentru două trimestre consecutive. Cea mai severă este depresiunea – o perioadă care se poate întinde pe ani întregi și care are impact major asupra tuturor zonelor economiei, asupra investițiilore, producției, salariilor, șomajului… Dincolo de definițiile din manual, vreau să-ți explic cât mai simplu ce cauzează acest fenomen ciclic, care se repetă în medie la fiecare 8-10-12 ani, și care sunt semnele de urmărit.

Citește și –  Corona Days. Top 3 seriale cu aromă de ceai englezesc

Să presupunem că eu, Adrian, m-am săturat de mașina pe care o conduc (o băbuță japoneză hibridă, cu 400 000 km) și m-am hotărât să-mi iau una nouă, ca să intru și eu în rândul colegilor și vecinilor mei. Am pus ochii pe o nemțoaică nouă de vreo 20 000 de euro și, cum nu mi se înghesuiau banii ăștia prin buzunare, am ales un leasing sau un sistem de rate pe cinci ani.

Când întreb oamenii la cursuri de unde a luat Adrian banii de mașină, toată lumea răspunde: de la bancă sau firma de leasing. Parțial adevărat. În realitate, Adrian a luat banii, cu dobândă, de la Adrian din viitor. Exact! De la Adrian din 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025. De la fiecare din aceștia a luat aproximativ 400 de euro/ lună în următorii cinci ani… Ce-mi pasă azi dacă peste doi ani Adrian va fi bolnav, divorțat sau șomer? Mirosul de mașină nouă este un afrodiziac fantastic!

Așadar, pentru următorii cinci ani, Adrian va avea mai puțini bani de cheltuit (cam 5 000 de euro/an) și va mai reduce din anumite cumpărături pentru a plăti rata la mașină. O să spună „pas“ la câteva ieșiri în Centrul Vechi, o să mai taie din haine, mese prin oraș și festivaluri de muzică și o să ajusteze puțin brandurile pe care le folosea. Dacă ar fi singurul care a făcut această mișcare, n-ar fi o tragedie. Însă doar în 2018 s-au cumpărat un număr record de 190 000 de autoturisme noi și în 2019 vânzările au crescut din nou cu aproximativ 23%. Tot în 2018 s-au importat aproximativ 470 000 mașini second-hand, care vin la pachet cu costuri de reparații și întreținere. În 2019 au venit încă 445 000 mașini second hand.

Adăugăm peste asta faptul că în 2018 s-au încheiat aproximativ 282 000 de ipoteci noi și alte 333 000 de ipoteci noi în 2019, respectiv beneficiari care s-au angajat la credite pe 20–30 de ani, care le vor scoate sume consistente din conturi în perioada următoare. Avem, așadar, doar din ultimii doi ani aproximativ 1,8 milioane de oameni care au angajat cheltuieli din veniturile viitoare și care, pentru a-și plăti ratele, vor face reduceri de cheltuieli la alte categorii. Iată de ce afacerile urmează să aibă de suferit și să reducă activitatea, angajările și salariile. Acest fenomen se produce global, nu doar în România. Oamenii pur și simplu au tendința de a face acțiuni similare în grup. Este ceea ce eu numesc „febra casei“ sau „febra mașinii“ – sentimentul FOMO (fear of missing out), care apare după ce auzi că doi-trei prieteni sau colegi și-au luat casă ori și-au schimbat mașinile. Aceasta este cauza principală a ciclurilor economice.

Citește șiAdrian Asoltanie, trainer financiar: „Vine un moment în viață când postura de angajat nu mai e suficientă”

Problema nu este că oamenii vor să-și schimbe telefonul, mașina sau casa; e firesc să vrei ceva mai bun, mai mare, mai sigur, mai modern… Problema este că ajungem să o facem „în turmă“. {i aceste decizii, amplificate de sute de mii de ori, ne lasă fără economii (pentru că am plătit avansuri) și ne obligă la cheltuieli neflexibile în viitor, pe ani sau zeci de ani…

Când adăugăm în cocktailul ăsta și un ingredient toxic, precum o pandemie globală, viscolul bate la ușă, lemnele de foc sunt cam puține în șopron și cămara e goală.

Ce e de făcut acum?

Iată câțiva pași pe care îi recomand la cursuri și care se aplică tot timpul, dar mai ales înaintea acestei perioade dificile:

1. Bugetul personal

E o radiografie clară a veniturilor și cheltuielilor tale. Calculează tot ce intră și iese pe 12 luni și vei avea imaginea completă a situației tale financiare. Când vine vorba despre venituri, e important să te gândești pe câte „picioare financiare“ stai tu și familia ta. Câte surse de venit aveți și cât de solide sau sigure sunt în acest moment? Poți descărca gratuit formularul de buget personal de aici: www.adrian.asoltanie.com/gratuit.

2. Cheltuieli VITALE vs. Cheltuieli OPȚIONALE

După completarea bugetului personal, ne concentrăm pe cheltuieli și le vom împărți în VITALE (mâncare, sănătate, chirie/rată și utilități, rate bancare, transportul spre/dinspre serviciu) și cele OP}IONALE (cumpărături diverse, timp liber, vicii, achiziții mari, evenimente și aniversări, servicii diverse). Luați pe rând fiecare categorie și analizați ce puteți reduce sau elimina complet, astfel încât să vă eliberați bani pentru următorii doi pași FOARTE importanți:

3. Fondul de Urgență

1 000 – 2 000 de lei cash în casă. Te vor feri de 95% din urgențele mărunte ale vieții și te vor ajuta să abordezi lucrurile mai calm, mai relaxat și să nu transformi o defecțiune a frigiderului de 200 de lei într-un credit de 2 000 de lei. Recomand să-l ții cash în casă, deoarece această primă linie de apărare între tine și problemele vieții nu trebuie să depindă de nicio altă terță parte (funcționarea bancomatelor sau a aplicației de internet banking). Fondul de urgență este precum o haină mai groasă sau o pereche de mănuși călduroase. Le ții la tine în dulap, nu în casele altora.

4. Fondul de Siguranță

3-6 luni de cheltuieli vitale, depozit bancar în valută. Nu trebuie să-l ai gata până joi, însă poți începe cu 50 de euro/lună. Te va feri de restul de 5% din urgențe, care sunt grave. Nu te pune singur în situația de a căuta și accepta orice job doar pentru că vine rata sau chiria săptămâna viitoare. Dacă ai deja ceva bănuți puși deoparte, ține cu dinții de ei. Îți recomand să-i ții în euro, în cont, deoarece psihologic îți va fi mai greu să-i schimbi în lei pentru fleacuri. Fondul de siguranță este asemeni unei cămări pline… Adu-ți aminte cum făcea mama sau bunica ta… murături, cartofi, fasole, ceapă, zacuscă, dulceață…

5. Securizează-ți venitul activ

Acesta este momentul să fii cel mai valoros membru al echipei sau departamentului tău. Să te transformi din „tipa cool, care știe unde sunt reduceri la țoale“ în „tipa de la vânzări, care semnează cele mai multe contracte“ sau „tipa de la contabilitate sau marketing, care rezolvă toate problemele“. Acesta nu este momentul pentru aventuri antreprenoriale. {tiu că ai citit prin cărți că e frumos să-ți depășești limitele și să-ți urmezi visul. Vezi să nu-l transformi într-un coșmar. Poate te-ai săturat să faci bani pentru patron sau corporație și vrei să fii propriul tău șef. Crede-mă, uneori o să-ți dorești să ai un șef care se ocupă de salarii, taxe și furnizori…

6. Diversifică-ți veniturile

În timp ce focusul principal este poziționarea în top la jobul actual, nu uita că ai și alte cunoștințe, abilități și pasiuni pe care le poți monetiza serile sau în weekend. Autoizolarea ți-a redat o resursă valoroasă: TIMPUL. Transformă-ți timpul „pierdut“ în timp „productiv“. Fii deschis la oportunități și gata să înveți chestii noi. Mai puține tabloide și mai multe TedX-uri. Mai puține poze cu pisici sau reality shows și mai multe cărți și cursuri de dezvoltare personală și profesională. Mai puțin Netflix și mai mult Networking!

Fă o listă cu resursele pe care le poți valorifica: de la obiecte pe care le poți vinde, închiria sau monetiza (poate fi și o cameră liberă, pe care o închiriezi unei colege sau rude care se chinuie cu chiria în altă parte) până la cunoștințe, abilități, hobby-uri pe care le poți transforma în surse de venit, oricât de mici. Relațiile și experiența din joburi anterioare pot fi reactivate, de asemenea, pentru accesarea de noi surse de venit.

7. Fii activ

În această perioadă de „îngheț“ psihologic, când majoritatea angajaților și patronilor privesc în gol nedumeriți, acțiunea dă încredere și rezultate. Educă-te și acționează! Cel mai bun antidot pentru frig și îngheț este mișcarea. Suflă în palme și bate din picioare. Nu sta, că-ți stă norocul! Crize au fost și vor mai fi. Sunt cele mai bune oportunități de afirmare și diferențiere. În valuri se vede cine știe cu adevărat să înoate.

Educația financiară e despre viață, nu despre bani.

Citește șiAmalia Enache, despre pandemia de coronavirus: „Suntem profund interconectați, bogați și săraci, președinți, prinți sau curieri…“

Text de Adrian Asoltanie, trainer financiar

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro