Ce sunt stenturile coronariene?

De Unica.ro, pe Ultimul update Joi, 23 septembrie 2021, 15:31

Stenturile coronariene sunt tuburi de mici dimensiuni care sunt introduse în artere pentru a le menține deschise, restaurând astfel circulația normală a sângelui. Ele au fost create și folosite pentru prima data în anul 1986, însă au suferit numeroase modificări de-a lungul timpului. (1) În prezent, acestea au forma unui tub din plasă metalică dar pot fi create și din alte materiale cum ar fi oțel, aliaje de nichel, cobalt-crom, titan etc.

Vasele de sânge se pot îngusta din cauza depunerilor de grăsimi, iar stenturile coronariene sunt folosite pentru a le readuce forma la normal printr-o procedură numită angioplastie.

Aceasta se realizează sub anestezie locală și implică efectuarea unei incizii la nivel inghinal prin care este introdus un cateter. Cu ajutorul acestuia se va readuce la normal forma vasului de sânge și se va monta stentul necesar menținerii circulației sanguine normale timp îndelungat.

Utilizarea stenturilor coronariene

Chiar dacă stenturile mai pot fi folosite și pentru alte obiective cum ar fi restaurarea fluxului biliar prin lărgirea căilor biliare, majoritatea procedurilor de introducere a stenturilor sunt realizate pentru a readuce la normal fluxul sanguin.

Formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge poate duce la apariția bolii coronariene, persoanele afectate putând prezenta simptome precum durere în piept, dispnee, stare de leșin și multe altele.

Dacă această afecțiune nu este tratată la timp, persoanele afectate pot avea o probabilitate mai mare de apariție a accidentului vascular cerebral sau a infarctului de miocard. Având în vedere că nu toate persoanele pot fi eligibile pentru montarea unui stent (vasele de sânge pot fi prea mici, prea largi sau pot exista reacții alergice la materialul din care este confecționat stentul), medicul specialist va decide în funcție de fiecare caz în parte dacă va alege sau nu această opțiune terapeutică.

Beneficiile stenturilor coronariene

Pentru multe persoane, procedura de montare a unui stent coronarian are un impact semnificativ asupra calității vieții, chiar dacă trebuie să cunoască înainte unele detalii de pregătire pentru angioplastie. Circulația sanguină va fi apoi îmbunătățită ducând astfel la o ameliorare a simptomelor cardiace─angina sau dispneea.

Pentru că procedura este una minim invazivă, timpul de recuperare este mult mai mic față de alte opțiuni chirurgicale.

Riscurile asociate cu procedura de montare și cu stentul în sine

Chiar dacă riscul de apariție a complicațiilor este unul destul de mic, procedura de introducere a stentului poate cauza:

  • sângerare la locul de inserție a cateterului;
  • infecție;
  •  reacție alergică;
  •  lezarea arterei în urma introducerii cateterului;
  •  ritm cardiac neregulat;
  •  embolie gazoasă;
  •  embolie distală;
  •  complicații neurologice.

Persoanele cu riscul cel mai mare de apariție a acestor complicații sunt cele care au insuficiență cardiacă în timpul procedurii, cele cu boli cardiace și multiple blocaje la nivelul arterelor, persoanele cu boli renale cronice și vârstnicii.

Recuperarea după procedură

O procedură reușită ar trebui să reducă simptomele prezentate anterior cum ar fi durerea în piept și dispneea. Majoritatea persoanelor vor fi capabile să se întoarcă la locul de munca și să își reia activitățile zilnice la doar o săptămână de la procedura de montare a stentului.

În timpul recuperării, medicul poate prescrie anumite medicamente specifice pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge la nivelul stentului.

Adițional, acesta mai poate menționa și anumite restricții, în funcție de fiecare caz în parte, cum ar fi evitarea activităților fizice intense o anumită perioadă de timp.

Este important de respectat cu strictețe planul de tratament recomandat de către medic și efectuarea controalelor medicale necesare pentru a observa din timp potențiale riscuri sau complicații.

Mai mult decât atât, medicul mai poate recomanda și anumite schimbări în stilul de viață, pentru a reduce atât riscul de efectuare a unei noi proceduri cât și riscul de apariție a infarctului sau a accidentului vascular cerebral.

Referințe:

  1. Iqbal, Javaid, et al. “Coronary Stents: Historical Development, Current Status and Future Directions.” OUP Academic, Oxford University Press, 26 Mar. 2013, academic.oup.com/bmb/article/106/1/193/321394. 

Sursa foto: pexels.com

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!