Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Malformaţiile cardiace congenitale se mai numesc şi defecte cardiace congenitale. Apar atunci când inima sau vasele mari din apropierea acesteia nu se dezvoltă normal înainte de naştere.
Se pare (o statistică exactă nu există) că, în România, vin pe lume, anual, 1.000-1.200 de copii cu astfel de probleme…
Din numărul total al malformaţiilor congenitale, cele cardiace sunt cel mai des întâlnite: afectează între 0,8 şi1% din totalul copiilor născuţi.
Ce provoacă malformaţiile cardiace congenitale
În majoritatea cazurilor, nu se ştie. Uneori poate fi vorba despre o infecţie în timpul sarcinii (cel mai frecvent: rubeola, care perturbă dezvoltarea normală a inimii fătului sau a altor organe). Femeile consumatoare de medicamente, alcool sau droguri riscă mai mult să aducă pe lume copii cu o astfel de problemă. Pe de altă parte, şi ereditatea joacă un rol important. Şi mai intră în joc sindroamele genetice care, în evoluţia lor, afectează mai multe organe (cum e cazul sindromului Down).
Cum pot fi detectate malformaţiile cardiace congenitale
Există două categorii mari: malformaţii congenitale necianogene (copilul este normal colorat – roz) şi cianogene (mucoasele şi/sau tegumentele sunt albastre). Exceptând culoarea, alte simptome nu există, în majoritatea cazurilor. Iar responsabilitatea pentru depistarea lor îi revine medicului pediatru: în cursul consultaţiei cu stetoscopul, el îşi dă seama dacă suflul (zgomotul pe care îl face sângele, circulând prin cord) este normal sau nu.
La nevoie, el cere o ecocardiografie ce trasează diagnosticul. De la caz la caz, se recomandă medicaţie sau intervenţii chirurgicale – proceduri intervenţionale (ex.: cateterism cardiac) sau operaţii pe cord deschis, vitale pentru copilul afectat.